Atac la Firefox, Skype şi DC++! Guvernele vor putea controla sau interzice utilizarea celor mai populare aplicaţii pe internet!

3  0  0  0 

Firefox, DC++ sau Skype şi programele pentru torrente sunt doar câteva dintre cele mai importante aplicaţii la care utilizatorii de internet nu vor mai avea acces sau vor avea acces controlat şi monitorizat de către stat, dacă proiectul de lege intitulat Pachetul Telecom va fi adoptat de Parlamentul European.

Atac la liberul acces pe internet

Scopul declarat al legii propuse de Comisia Europeană vizează reformarea sectorului telecomunicaţiilor. Astfel, cel puţin la nivel declarativ, reforma reprezintă o soluţie în vederea consolidării unei pieţe unice în domeniul telecomunicaţiilor la nivel european şi ar trebui să fie votată de Parlamentului European până la data de 3 septembrie 2008. Astfel, Pachetul Telecom cuprinde mai multe amendamente care vin să avantajeze serviciile telefoniei mobile, dar în acelaşi timp, aduc atingere unui principiu fundamental al utilizării internetului, şi anume libertatea.

În acest sens, cele mai controversate amendamente dau dreptul guvernelor să decidă ce programe pot sau nu pot fi folosite pe internet pe teritoriul fiecărei ţări, mergând până la posibilitatea de interzicere a unor aplicaţii foarte populare, gen Firefox, DC++, Skype sau cele specializate pe download-ul de torrente. De asemenea, aceeaşi propunere legislativă are ca scop împiedecarea utillizatorilor de internet să descarce materiale protejate de copyright. La trei astfel de abateri, aceştia vor fi banaţi - furnizorul lor de internet fiind obligat să nu le mai permită accesul online.

Furnizorii de internet - "câinii de pază" ai drepturilor de autor

Conform intenţiilor legislatorilor Uniunii Europene, proiectul Telecom Packet este necesar deoarece “fragmentarea curentă împiedică investiţiile şi este dezavantajoasă atât pentru operatori, cât şi pentru consumatori”. Organizaţiile pentru apărarea dreptului la intimitate au început început însă să protesteze. Contestatarii susţin că viitoarea lege încalcă dreptul la intimitate, iar firmele care oferă acces la Internet devin "câini de pază" pentru drepturile de autor. Prin omologarea acestei legi s-ar încălca nu doar dreptul la intimitatea utilizatorului de internet, ci şi cel la liberă exprimare.

Teoretic, internetul ar trebui să se îndrepte către gratuitate, open source, să fie un mod cât mai simplu şi eficient de conectare, cu acces la un cumul mare de informaţii, ori acest lucru nu se va putea pune în practică atâta timp cât aplicaţiile de acces vor fi blocate. Christophe Espern, co-fondator Quadrature du Net, un grup militant din Franţa, crede că amendamentele “pavează drumul înspre monitorizarea şi filtrarea internetului de către companii private, dar şi adoptarea de măsuri tehnice orweliene”.

"Internetul - o păpuşă controlată de Guvern!"

De partea cealaltă a Canalului Mânecii, britanicii răspund într-o manieră similară. BBC, citând Open Rights Group, arată că legea şi amendamentele ei sunt “disproporţionate şi ineficiente”. FFI (Foundation for a Free Internet Infrastructure - Fundaţia pentru o Infrastructură Liberă a Internetului) este chiar mai drastică în afirmaţii, spunând că implicarea legislatorilor va împiedica dezvoltarea internetului, care se va transforma într-o păpuşă controlată de guvern, doar unele firme care asigură accesul la internet având permisiunea să îşi continue activităţile şi doar software-ul care este selectat de către guverne poate fi folosit în legalitate.

Benjamin Henrion, reprezentant la Bruxelles al FFI comentează, citat pe news.softpedia.com: “Mâine s-ar putea ca aplicaţii foarte populare ca şi Skype sau chiar şi Firefox să fie declarate ilegale în Europa, în cazul în care nu sunt certificate de către o autoritate administrativă. Acest lucru duce la compromiterea întregii mişcări open-software (software liber) pe internet, cum este cunoscută în acest moment”.

"Lege imposibil de aplicat în România"?

"Acest pachet obligă fiecare furnizor de internet să îşi înregistreze toate „request”-urile pe care le face un abonat în internet, adică să urmărească ce pachete de informaţie descarcă. Practic, monitorizează permanent activitatea clientului, pe ce site-uri intră şi ce dă jos, iar aceste date trebuie salvate undeva. Din punct de vedere informatic, în România, acest lucru este imposibil, pentru că le cere furnizorilor de internet să stocheze informaţii despre mii de clienţi", apreciază Dan Mal, specialist clujean în IT.

"S-ar putea face însă această monitorizare la furnizorii foarte mari, care străbat întreaga Europă, de la care cumpără internet şi companiile româneşti gen RDS sau Astral. Dar, ar însemna să salveze aproape toată cantitatea de informaţii despre cererile clienţilor – terrabytes de spaţiu de stocare, echivalentul a mii de DVD-uri. Va costa milioane de euro pentru fiecare furnizor de internet şi pentru programe de monitorizare şi pentru hardware.

Guvernul stabileşte criteriile prin care un software e declarat ilegal, dar nu va putea scoate orice în afara legii, pentru că şi programele prin care se răspândeşte conţinut piratat sunt, în esenţă, legale. Producătorii unor programe de file-sharing nu pot fi responsabili pentru ceea ce share-uiesc utilizatorii - un program perfect legal şi legitim poate fi folosit şi în scop ilegal de către utilizatori", mai consideră Dan Mal.

"Legea intră în contradicţie cu dreptul la viaţă privată"

"Problema pe care vrea să o rezolve Parlamentul European este cea a încălcării repetate a drepturilor de autor. În Europa acest drept este o chestiune foarte importantă, vitală chiar, nu ca şi în Romania, unde a copia articole, cărţi sau programe, deşi incriminate ca fapte, nu impresionează pe nimeni", spune, la rândul lui, Sergiu Bogdan, şeful catedrei de Drept Penal din cadrul Universităţii "Babeş-Bolyai", specialist în infracţiuni informatice.

"În ceea ce priveşte mijlocul concret de a controla această încălcare a drepturilor de autor, lucrurile sunt extrem de dificile. Nu există o poliţie a internetului, poate acest lucru ar fi o soluţie. Se încearcă exercitarea acestei poliţii prin firme private, care au şi capacitatea tehnologică şi financiară de a exercita realmente supravegherea. Evident că impunerea de măsuri represive intră în contradicţie cu dreptul la viaţa privată al celui supravegheat", consideră profesorul clujean.

Una dintre cele mai controversate probleme ale acestui pachet legislativ, apreciază Sergiu Bogdan, este întrebarea: "e o soluţie rezonabilă să supraveghezi pe toată lumea pentru a împiedica încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală?".

"Problema pachetului Telecom este o chestiune extrem de complexă, la fel ca în cazurile de înregistrare a convorbirilor telefonice în Germania, ca mijloc de luptă împotriva terorismului", mai spune Sergiu Bogdan, care apreciază însă că actualele legi de protejare a drepturilor de autor sunt total insuficiente şi inaplicabile domeniului internetului.