Autostrada Transilvania: în Cluj, bombe, în Bihor, sonde!

Un viaduct inutil

Noi descoperiri pe şantierul Autostrăzii Transilvania: la Cluj, o bombă şi mulţi angajaţi la negru. În Bihor, o veste-bombă: tronsonul Suplacu de Barcău - Borş este blocat fiindcă a fost proiectat greșit, cu un viaduct care coboară într-un câmp petrolier!

 

Primele veşti au venit de la Cluj, unde muncitorii au descoperit un proiectil neexplodat, din al doilea război mondial. Ulterior, s-a anunţat că autostrada se construieşte exact pe traseul pe care forţele româno-sovietice goneau din ţară armata germană, aşadar într-o zonă unde astfel de descoperiri sunt foarte probabile.

 

După descoperirea făcută de muncitori, a venit descoperirea legată de aceştia. O acţiune a Inspectoratului Teritorial de Muncă a demonstrat că subcontractorii Bechtel aveau o mulţime de angajaţi la negru - care lucrau fără contracte, fără plata contribuţiilor de sănătate. Inspecţia Muncii a împărţit amenzi, cea mai mare posibilă, de 100.000 de lei noi, fiind încasată de o firmă cu sediul în Satu Mare.

 

Obstacole noi în calea autostrăzii şi în Bihor, unde tronsonul 3C, respectiv porţiunea Suplacu de Barcău - Borş, judeţul Bihor, este blocat, după ce a fost realizat în proporţie de 35%. Motivul: un viaduct care se termină tocmai într-unul dintre câmpurile petrolifere ale companiei Petrom, dezvăluie Evenimentul Zilei.

 

Proiectarea, „defectuoasă”

 

Potrivit unui oficial al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), între CNADNR şi Petrom există în prezent discuţii cu privire la mutarea a 31 de sonde de foraj de pe terenurile administrate de Petrom. „Din nefericire, proiectarea s-a făcut în mod defectuos şi a fost aleasă soluţia cea mai scumpă. Viaductul de la Suplacu de Barcău, cel mai lung de pe traiectul Autostrăzii Transilvania (1,8 kilometri - n.r.), dă direct într-un câmp petrolifer, unde există foarte multe utilităţi folosite de Petrom la extragerea ţiţeiului. Mutarea acestor utilităţi este evaluată la 15 milioane de euro, dar poate ajunge şi la 50 de milioane”, spune oficialul CNADNR.

 

Această declaraţie a fost confirmată ziarului şi de Radu Gaşpar, directorul proiectului Autostrada Transilvania, din cadrul CNADNR. „Iniţial, Petrom a fost de acord ca autostrada să treacă peste câmpurile lor petrolifere, cu condiţia să nu afecteze producţia. Acum există discuţii cu privire la relocarea a 18 şi 31 de sonde. Noi mergem pentru 18, iar Petrom pentru 31”, a spus Radu Gaşpar. Potrivit directorului Gaşpar, lucrările vor fi reluate luna aceasta.

 

„Oricare altă soluţie era mai ieftină”

 

Potrivit lui Gaşpar, so lu ţia tehnică privind construcţia viaductului a fost respinsă în anul 2004 de Serviciul control tehnic al Companiei Naţionale de Autostrăzi, însă a fost aprobată de acelaşi serviciu din Ministerul Transporturilor.

 

În această situaţie, construcţia viaductului lung de 1,8 kilometri e estimată la 120 de milioane euro. „Dacă nu era construit deja viaductul, căutam altă soluţie. Aşa, ne costă aproape de cifra vehiculată de dumneavoastră, adică 120 de milioane de euro. O altă soluţie ar fi fost ca autostrada să înconjoare lacul de acumulare. Ne-ar fi costat cam şase milioane de euro pe kilometru, adică undeva pe la 15-18 milioane de euro în total. Oricare altă soluţie care nu se referea la construcţia viaductului era mai ieftină”, a spus oficialul CNADNR.

 

 

Bogdan Sgâricitu, directorul de comunicare al Bechtel, a precizat că firma a construit viaductul în conformitate cu planul aprobat de Compania de Autostrăzi, la nivelul anului 2004. „Erau şi alte soluţii care ar fi ocolit zona, neavizate însă de Petrom. Am înţeles că şi-au dat avizul pentru o singură soluţie, cea care includea construcţia viaductului”, a spus el.

 

Au fost cinci proiecte

 

Autostrada Transilvania a fost proiectată de compania Iptana Bucureşti. Cătălin Popescu, directorul proiectului, spune că, în primă fază, au fost propuse cinci soluţii de proiectare: trei priveau construcţia unui viaduct, una înconjura lacul de acumulare, iar alta ar fi trecut pe lângă rafinăria de la Suplacu de Barcău, prin pădure.

 

“Cea mai viabilă a fost aceea de a traversa lacul de acumulare prin construirea unui viaduct care iese într-un câmp petrolifer şi afectează cât mai puţin extracţia Petromului. A mai fost soluţia ocolirii lacului, ce ar fi presupus construirea unui viaduct mai mic şi efectuarea unor consolidări masive. Costul ar fi fost egal cu cel din soluţia construirii viaductului”, afirmă Cătălin Popescu. Proiectantul mai spune că, în 2004, suma estimată pentru construcţia viaductului se ridica la 60 de milioane de euro.

 

Petrom se mută, dar nu plăteşte relocarea

 

Reprezentanţii Petrom au confirmat ieri că au avut loc o serie de discuţii cu oficialii Companiei Na ţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România cu privire la relocarea unor sonde. Discuţiile au vizat şi mutarea unor facilităţi aferente exploatării zăcământului, respectiv conducte, linii şi transformatoare electrice.

 

„Costul acestor operaţiuni urmează a fi suportat de CNADNR. Pe baza traseului viitoarei autostrăzi, o echipă comună a identificat toate sondele şi facilităţile care ar urma să fie a fec tate de construirea autostrăzii. Circa 50 de sonde urmau să fie a ban donate, trei să fie relocate şi patru sonde noi care urma să fie forate ar trebui forate de pe un alt loc”, se arată în răspunsul remis de reprezentanţii Petrom pentru EVZ. Oficialii companiei au mai precizat că Petrom nu a solicitat niciun fel de despăgubire sau compensare pentru relocarea sondelor şi a facilităţilor.

 

Directorul proiectului Autostrada Transilvania, demis

 

Chiar în ajunul sosirii sale pe șantierul de la Suplac, ministrul Radu Berceanu l-a mazilit pe oficiaul Companiei Naționale care a recunoscut problema de la Suplac și costurile mari pe care aceasta le provoacă.

 

Potrivit ediției de joi a Evenimentului Ziei, Radu Gaşpar, directorul proiectului „Autostrada Transilvania”, din cadrul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), a fost demis, miercuri, din funcţie printr-un ordin al ministrului transporturilor. Directorul general al CNADNR, Dorina Tiron, a declarat doar că revocarea lui Gaşpar are la bază faptul că acesta nu a respectat “nişte reguli”.

 

 

Versiune mobil | completa