Şeful CJ Cluj le cere parlamentarilor clujeni să voteze împotriva proiectului Roşia Montană

de Pacala Dana - Mediafax, Vasile Magradean

Foto: Mediafax (Raul Stef)

Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu (PNL), le cere parlamentarilor din judeţ să voteze împotriva proiectului minier de la Roşia Montană, având în vedere implicaţiile pe care adoptarea proiectului le poate avea asupra patrimoniului şi mediului, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Şeful CJ Cluj, Horea Uioreanu, arată, într-un comunicat de presă transmis luni, că, "având în vedere dezbaterea publică pe tema exploatării aurifere de la Roşia Montană şi implicaţiile pe care adoptarea proiectului de lege transmis de guvern le poate avea asupra patrimoniului şi mediului", solicită "imperativ tuturor parlamentarilor clujeni să voteze împotriva acestui proiect".

"Solicitarea mea vine ca o urmare firească a demersurilor pe care le-am făcut, în calitate de preşedinte al Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO, pentru introducerea zonei Roşia Montană pe Lista tentativă a Patrimoniului Mondial al UNESCO. Astfel, timp de cinci luni am discutat cu colegii din Comisie şi, pe baza informărilor primite de la instituţiile specializate, care stabileau valoarea de patrimoniu a minelor de la Roşia Montană, în 16 februarie 2010 am decis să solicit ministrului Culturii şi Patrimoniului Naţional de la acea vreme, Kelemen Hunor, să iniţieze demersurile de introducere a zonei Roşia Montana pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO", afirmă Uioreanu.

Şeful CJ Cluj consideră că salvarea, conservarea şi punerea în valoare a sitului istoric de la Roşia Montană, unic în Europa, primează în faţa oricăror "interese corporatiste".

"Sunt convins că exploatarea unui altfel de «aur» al Munţilor Apuseni, potenţialul turistic dat de unicitatea sitului minier de aici, poate fi o soluţie viabilă la criza economică acută din zonă", susţine Horea Uioreanu.

El solicită ministrului Culturii şi Patrimoniului Naţional să explice de ce, după preluarea funcţiei, "nu a dat curs solicitării Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO, dat fiind faptul că Parlamentul are rolul de legislativ, iar o hotărâre parlamentară are putere de lege".

"Sper că parlamentarii clujeni, indiferent de culoare politică, vor da curs acestui apel, la fel cum au făcut-o colegii din Comisia permanentă în urmă cu trei ani şi jumătate. De asemenea, sunt convins că actualul ministru al Culturii va înţelege că valoarea de patrimoniu a minelor de la Roşia Montană depăşeşte cu mult orice fel de redevenţă, mai ales având în vedere faptul că este vorba despre istoria mineritului în România, parte a istoriei poporului român", conchide Horea Uioreanu.

Preşedintele Senatului, liderul PNL Crin Antonescu, a declarat, luni, că el consideră că proiectul exploatării de la Roşia Montană nu poate fi susţinut şi, în opinia sa, acesta ar trebui respins, el apreciind că sentimentul public contrar e mai important decât datele tehnice.

Antonescu a mai spus că un proiect atât de mare precum cel de la Roşia Montană ar trebui să fie susţinut de iniţiator, adică de Guvern, el amintind însă că premierul Ponta a spus că va vota împotriva legii, ca deputat.

Premierul Victor Ponta a declarat, recent, la Antena 3, răspunzând unei întrebări, că personal va vota, ca deputat, împotriva proiectului Roşia Montană, precizând însă că este important că toate argumentele pro şi contra proiectului vor fi prezentate în cel mai transparent for, Parlamentul.

Proiectul de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană a fost aprobat de Guvern şi transmis Parlamentului spre adoptare.

Exploatarea ar urma să înceapă în noiembrie 2016, după ce planul urbanistic zonal va fi aprobat până la sfârşitul acestui an, iar participaţia statului ar creşte cu încă 5,69%, la 25% din acţiuni, dar condiţionat de emiterea la timp a tuturor autorizaţiilor, potrivit unui draft al Acordului între Guvern, Gabriel Resources şi Roşia Montană Gold Corporation pentru începerea exploatării.

Investitorul va plăti Guvernului o redevenţă de 6% din valoarea producţiei, statul având opţiunea de a solicita companiei Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) ca plata redevenţei să se facă în natură, conform proiectului.

Conform draftului citat, participaţia statului va creşte la 25% în două etape, ambele condiţionate de îndeplinirea cumulativă de către autorităţile române a mai multor obligaţii.

În ceea ce priveşte beneficiile statului român, cele două părţi estimează că proiectul Roşia Montană va genera pentru bugetul de stat şi bugete locale venituri de aproximativ 2,3 miliarde dolari şi un efect direct în economia României de aproximativ 2,9 miliarde dolari, la un preţ de referinţă de 1.200 dolari/uncie (lingouri tezaurizabile), totalul beneficiilor economice directe ale proiectului pentru România fiind estimate la peste 5,2 miliarde dolari, în condiţiile menţinerii parametrilor relevanţi ai legislaţiei fiscale incidente din România, a preţului aurului, a costurilor aferente lucrărilor, serviciilor şi produselor necesare exploatării miniere, precum şi a prevederilor planului de afaceri al RMGC asumat public conform regulilor pieţei de capital.

Societatea Roşia Montană Gold Corporation este controlată de compania canadiană Gabriel Resources, care deţine 80,69% din acţiuni. În spatele Gabriel Resources sunt nume mari din business-ul mondial, precum miliardarii John Paulson, Beny Steinmetz şi Thomas Kaplan.

Compania deţine la Roşia Montană (judeţul Alba), prin concesionare în vederea exploatării, cel mai important zăcământ de aur din România, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint.

Investiţia Roşia Montană, blocată de mai mulţi ani din cauza disputelor privind protecţia mediului, a fost inclusă în Planul naţional de investiţii şi locuri de muncă lansat, în urmă cu o lună, de Guvern şi prezentată ca proiect de "exploatare cu noi standarde de mediu" de unde statul estimează beneficii de 78% din ceea ce generează proiectul.

Gabriel Resources a transmis atunci că negociază cu Guvernul creşterea participaţiei statului la Roşia Montană Gold Corporation de la 19,31% la maximum 25% şi a redevenţei plătite de la 4% la 6%.

Compania Gabriel Resources deţine în prezent 80,69% din proiectul Roşia Montană, restul fiind în posesia statului prin compania Minvest.

 

 

Versiune mobil | completa