Spovedania fostului prim-secretar PCR Ioachim Moga

Spovedania fostului prim-secretar PCR Ioachim Moga

În august 2001, un reporter al săptămânalului CLUJEANUL a descoperit locul unde se retrăsese Ioachim Moga, ultimul prim-secretar PCR al judeţului Cluj. În numărul 75, apărea un interviu cu acesta, ilustrat cu fotografii făcute pe ascuns, întrucât Moga nu dorea să discute cu presa.

Ultima ştire pe care CLUJEANUL a adus-o cititorilor săi despre Ioachim Moga datează din decembrie 2007, când fostul prim-secretar PCR al judeţului Cluj a încetat din viaţă, la vârsta de 81 de ani, din cauza unor probleme cardiace, la Spitalul Municipal Cluj.

Fostul "număr unu" al judeţului Cluj a fost condamnat definitiv, în martie 2006, la 8 ani de închisoare pentru instigare la omor deosebit de grav, în procesul Revoluţiei de la Cluj. La scurt timp după pronunţarea sentinţei, avocaţii săi au cerut instanţelor militare să amâne executarea pedepsei cu un an, invocând motive medicale. Solicitarea avocaţilor lui Ioachim Moga a fost admisă. La expirarea termenului, în iunie 2007, apărătorii fostului demnitar comunist au reuşit să obţină o prelungire de încă un an şi jumătate, adică până în decembrie 2008, invocând tot motive medicale.



ASCUNZIŞUL prim-secretarului IOACHIM MOGA
un material de Viorel Nistor

"Am fost prea cinstit. Prost de cinstit. Acum, vă spun sincer, îmi pare rău. Cine şi-ar fi putut închipui că o să ajung aici, să trudesc la bătrâneţe?!", spune bărbatul de 75 de ani, abia stăpânindu-şi amintirile care-i umezesc ochii. Sub trăsăturile bătătorite de vreme se ghiceşte chipul lui Ioachim Moga, ultimul prim-secretar judeţean al PCR.

Un destin aparte

Zidarului de 20 de ani, născut într-un cătun pierdut în munţii Apuseni, i-a fost hărăzit un destin excepţional. Spectaculos şi tragic. După un urcuş pe linie de partid care a durat aproape patru decenii, s-a reîntors la prima lui ocupaţie, agricultura. Nevoit să muncească pământul pentru a trăi. Cazul său este încă o pildă a eşecului comunismului. Încă unul dintre naivii care nu a profitat, ci a crezut într-o utopie. Şi a plătit preţul: a fost măturat şi aruncat sub preşul istoriei.

CLUJEANUL l-a găsit pe Ioachim Moga în satul Cinciş-Cerna, comuna Teliucu de Jos, judeţul Hunedoara, la câţiva kilometri de oraşul peste care stăpânesc furnalele combinatului siderurgic.

"Vila" de la Cinciş

După '89, despre fostul prim-secretar al Comitetului Judeţean Cluj al PCR nu se ştia aproape nimic: unde este, ce face, cum o duce. Se ştia doar că este inculpat în procesul Revoluţiei şi că, timp de peste 11 ani, nu a avut nici o apariţie publică, n-a dat nici un interviu. La faţa locului, dintr-un foc, primele două surprize: fiind o zonă turistică splendidă, era de aşteptat să-l găseşti pe fostul lider comunist într-o vilă luxoasă, pe marginea lacului de acumulare, departe de lumea dezlănţuită.

Dar era doar departe. Moga locuieşte "sus". Adică în satul strămutat de pe fundul lacului, într-o casă obişnuită, proprietatea soacrei sale. În al doilea rând, era de aşteptat să găseşti un activist acru şi mohorât, dezgustat şi prea puţin dispus la vorbă. "Va vorbi? Da' de ce nu? Îi foarte de treabă", răspunde, mirată de întrebare, o săteancă.

O uliţă neasfaltată, o poartă de fier spoită cu verde, o casă ţărănească, învăluită în iederă. Fotoreporterul se plasează strategic, pentru câteva cadre de la distanţă. Pentru orice eventualitate.

"Să nu fie publicat!"

E vineri, 10 august, ora 11.30. O primă privire peste poartă. Din puţinele imagini fotografice sau TV în care a apărut în timp, Ioachim Moga a rămas pentru clujeni ca un bărbat cu părul mare şi alb, trecut peste chelie, cu o privire serioasă, severă. Spre poarta casei se îndreaptă un bătrân aproape blajin, cu aer necăjit, respirând greu. O pereche de şlapi negri în picioare, pantaloni scurţi de doc, un tricou alb, cu o inscripţie în limba engleză pe piept şi o cipică verzuie pe cap.

Dialogul porneşte la poartă, pe marginea zidului de beton, unde va continua aproape două ore. Cu un avertisment, rostit după primele cuvinte şi repetat de mai multe ori: "Dacă vorbesc o fac pentru a mă mai uşura un pic, dar nu doresc să fie publicat nimic, deocamdată. Am hotărât să nu dau nici un interviu şi, până acum, m-am ţinut de cuvânt".

"Fricos, da' cinstit"

"După 47 de ani de muncă, dintre care aproape 17 ca prim-secretar judeţean de partid, nu meritam o asemenea soartă, indiferent ce aş fi făcut", spune Moga.

Tânărul moţ a devenit, pe la 25 de ani, activist de partid. Era începutul anilor '50. "Eu îl cunosc din 1946 şi am lucrat împreună în combinatul siderurgic de aci, de la Hunedoara, până în '48. După ce s-a întors din armată, 2 ani mai târziu, el a făcut şcoala de partid şi n-a mai lucrat, ocupând diferite funcţii", îşi aminteşte Ioachim Bocoş, sătean din Cinciş.

Prima funcţie importantă a fost de secretar de partid al raionului Haţeg, urmată, mai târziu, de altele: prim-secretar la Hunedoara şi, apoi, la Cluj. Pentru tânărul fără şcoală, coborât din munte, devenit aproape peste noapte om important, n-a fost puţin lucru. Iar Ioachim Moga a rămas recunoscător partidului şi a devenit un slujitor devotat al "cauzei".

Ceauşescu credea că ştie ungureşte

În judeţul Cluj, Ioachim Moga a venit prim-secretar în primăvara lui 1983, înlocuindu-l pe Ştefan Mocuţa. "Niciodată nu i-a plăcut Bucureştiul, făcea tot posibilul să stea cât mai puţin acolo", îşi aminteşte Ioan Ţâţan, fostul şef de cabinet al lui Moga. "Ştiam că Ceauşescu avea mare încredere în el şi se vorbea că, la Cluj, fiind ceva probleme cu ungurii, l-ar fi trimis pe el. Numai că el nu ştia să vorbească ungureşte o boabă, nu cum credea Ceauşescu", îşi aminteşte Ioachim Bocoş.

La Cluj, în ultimii 6 ani de dictatură ceauşistă, Moga n-a rămas cu o imagine foarte bine conturată. Nici negativă, nici prea grozavă. "Era om destul de retras şi nu participa decât la manifestările oficiale", îşi aminteşte Ioan Neşu, fost preşedinte al Uniunii judeţene a Cooperaţiilor (UJCOOP) Cluj.

Incognito, pe la cozi

Moga obişnuia să iasă "incognito" la cozi, la alimentara, pentru a mai afla ce zice lumea despre el, despre partid sau despre Ceauşescu.

"Pe cât s-a putut, în condiţiile de atunci, eu am încercat să ajut. De exemplu, iarna, când nu era presiune la gaz, îi sunam pe directorii de la întreprinderile mari să oprească activitatea între anumite ore, să ajungă gazul şi la oameni. Apoi, raportam oficial producţii mai mici, în special la produsele alimentare, pentru a putea păstra ceva şi pentru consumul local, altfel lua Bucureştiu' tot", susţine Moga.

"A trecut peste ordine de sus. În acea vreme, Clujul era bine văzut. Nu era primul judeţ, nici ultimul", confirmă oarecum Maria Jianu, fost secretar cu probleme de agricultură la Comitetul Judeţean al PCR. "Problemele grele erau carburanţii pentru lucrările agricole şi energia electrică. Ducea mare bătălie cu direcţiile comerciale, în special cei de la pâine şi de la PECO", spune şi Ioan Ţâţan, fost şef al secretariatului tehnic al Comitetului Judeţean PCR Cluj.

Tăvălugul

Prin primăvara lui '89, a vrut să iasă la pensie, dar cererea nu i-a fost aprobată. Revoluţia l-a prins în vâltoare şi a trecut ca un tăvălug peste el. A fost inculpat pentru victimele de la Cluj, din 21 decembrie 1989. "Eu nu aveam dreptul să ordon deschiderea focului, armata nu se subordona mie. Eu chiar le-am zis celor de la Comitetul Judeţean să nu oprească oamenii pe stradă, să-i lase să circule, să nu tragă. Despre vizita lui Ilie Ceauşescu la Cluj n-am ştiut nimic. Clujenii n-au manifestat împotriva mea şi nu mi-au atins un fir de păr deşi, în 22 decembrie, am stat printre oameni până seara", se dezvinovăţeşte Moga. A fost arestat la începutul anului 1990. A stat în puşcărie 8 luni. În arest, a făcut un atac cerebral.

În 1995, a fost scos de sub acuzare, dar procesul Revoluţiei de la Cluj s-a redeschis doi ani mai târziu, după alegerile din '96. Procesul nu s-a terminat. Următoarea înfăţişare va fi în octombrie.

Înapoi la agricultură

Fostului nomenclaturist nu i-a mai mers bine deloc. Prin februarie-martie '90, în timp ce el se afla în arest, familia i-a fost evacuată. "A venit un camion şi a încărcat ce aveam, o mobilă, pe care o purtam după mine din Hunedoara. Unde să o ducă, fiindcă eu nu aveam altă casă? La Cinciş, la casa socrilor", se plânge Moga.

"Exilat", lipsit de bani, fostul boss a luat-o de la zero. "Şi-a luat pământul moştenit de la soacra lui, câteva hectare, şi a început să-l lucreze. Lucrează tot pământul, cu grâu, porumb, cartofi. La 75 de ani, trage cu coasa, se chinuie, nu e nici foarte sănătos, dar munceşte. N-are ce face!", spune Ioachim Bocoş. "E un om deosebit, altfel n-ar fi putut, după atâţia ani, să se acomodeze cu agricultura. Să-l vedeţi în lan, cu pompa de ierbicidat! Grâu ca el n-a avut nimeni în sat. Creşte păsări, animale, îi bun gospodar. Câţi de la nivelul lui ar putea face asta?", se întreabă Gheorghe Roşu, din Cinciş.

Pensie de 2 milioane

"Ce poţi să faci cu o pensie de 2 milioane? După ce-mi plătesc cheltuielile casei, rămân cu 500 de mii. Toate sunt scumpe, de la apa pe care-o plătesc la preţ mai mare ca la oraş, până la lucrările agricole. Trebuie să mai fac ceva, nevasta e bolnavă, nici eu nu sunt prea sănătos. Sunt prea bătrân să mă apuc de altceva. Şi când îmi vin nepoţii, nu-i las cu mâna goală", spune Moga.

Brusc, parcă îşi dă seama că a vorbit prea mult. Se ridică, se îndreaptă de spate, icneşte uşor. Îl bate părinteşte pe genunchi pe omul de lângă el, care se întâmplă să fie reporter, se ridică şi îşi dezmorţeste picioarele. Pe chipul bătrânesc a rămas doar, schiţat pe buze, rictusul uşor superior al fostului prim-secretar, exersat în nenumăratele şedinţe şi audienţe încheiate cu fraze tip: "Da, da, o să rezolvăm...". Dar vorbele spun altceva: "Deci nu veţi publica nimic... nu vreau să sufere familia". Dar reporterul nu-i poate promite nimic bătrânului agricultor. Sau prim-secretar?

"Noi, românii, suntem un popor aparte, uităm totul foarte repede. Până eşti cineva, eşti prieten cu toţi. Când ai căzut, nimeni nu-şi mai aduce aminte" - Ioachim Moga (75 de ani), fost prim-secretar PCR al judeţelor Cluj şi Hunedoara, fost membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român

"Eu nu mi-am cumpărat un apartament, deşi aş fi putut, nu mi-am construit casă sau vilă, deşi aveam posibilitatea. Nu mi-am pus nevasta pe un stat de plată, cum făceau alţii. Am vrut să nu se spună că am profitat de funcţiile pe care le-am avut" - Ioachim Moga


Cinciş, Belişul hunedorenilor

Satul Cinciş-Cerna e varianta hunedoreană a Belişului. În anul 1962, localitatea a fost strămutată pe deal din locul în care s-au adunat apele lacului de acumulare Cinciş. Locul noii vetre se numea Iuba şi cei mai mulţi dintre oameni aşa ar fi vrut să-i spună satului. Aşezarea s-a ridicat, practic, pe un loc împădurit şi fiecare sătean a trebuit să-şi defrişeze singur locul.

Statul comunist, după ce le-a promis că le ridică casele, i-a ajutat pe săteni doar la procurarea materialelor de construcţii. Satul are circa 250 de case. Cei mai mulţi dintre săteni au lucrat la mina Teliuc sau în Combinatul siderurgic de la Hunedoara. Acum, mulţi dintre ei sunt şomeri, iar pământul din zonă nu-i prea ajută, pentru că nu e foarte rodnic.


Ctitorii în zodia Moga

În judeţul Hunedoara: contribuţie la ridicarea barajului Cinciş, a complexului sportiv şi a "hotelului pentru oamenii muncii de la Cinciş"
În judeţul Cluj: Hala Agroalimentară din Piaţa Mihai Viteazul, Institutul Inimii, Hotelul de la Băile Someşeni (acum preluat de armată şi transformat în cămin de garnizoană), amenajarea centrului vechi al oraşului.


Fiul lui Moga s-a sinucis anul trecut!

Ioachim Moga provine dintr-o familie cu patru fraţi, un frate mai mare care a murit, unul care a fost şi el activist de partid în Hunedoara şi o soră care trăieşte în casa părintească. A avut doi copii: o fată, de profesie medic, şi un băiat, inginer de mine.

Fiul, Lucian, a murit în împrejurări incomplet elucidate, lăsând în urmă o familie cu doi copii, amândoi studenţi. La vremea producerii dramei, tatăl îndurerat afirma, în cercurile de cunoscuţi, că e sigur că fiul său a fost omorât. Argumentul său era că Lucian, care era un bărbat înalt, nu avea cum să se spânzure de cuierul de haine, care era destul de jos. Pe de altă parte, varianta sinuciderii a fost sprijinită de argumentul că soţia îl părăsise pe Lucian Moga chiar la începutul săptămânii în care acesta a fost găsit fără viaţă.


Amintiri despre VIP-uri

GHEORGHE FUNAR. "Îmi aduc aminte că era un profesor la Facultatea de Agronomie. Îl ţin minte, că de atunci era reclamagiu. Mereu venea la partid, cu tot felul de probleme. Sau aşa-zise probleme".

ION ILIESCU. "Mi-a fost coleg, eu eram prim-secretar la Hunedoara, el la Iaşi. Îmi aduc aminte de el! Spre deosebire de mine, el s-a ţinut de politică şi a ajuns mare".

EMIL CONSTANTINESCU. "Constantinescu face parte din categoria celor care s-au dezis şi nu mai recunosc că au făcut parte din PCR. Aceştia sunt cei mai periculoşi. Un profesor de la Geologie mi-a arătat sala în care el conducea şedinţele BOB (Biroul Organizaţiei de Bază - n.red.) de la facultate".

IOAN GAVRA. "Ioan Gavra ce era pe vremuri? Nici nu mai ştiu! Da-l ştiam şi pe ăsta! Da' ce era? Ziarist la 'Scânteia?' Îl ştiu. Mai e parlamentar?"


Inculpat în procesul "Cluj - decembrie '89"

Alături de Ioachim Moga, în procesul revoluţiei de la Cluj mai sunt judecate 5 persoane, acuzate că au provocat moartea a 26 de oameni şi rănirea altor 52. Inculpaţii sunt general colonel (r) Iulian Topliceanu (fost comandant al Armatei a IV-a), Ioachim Moga (fost prim-secretar al Comitetului judeţean PCR Cluj şi membru al CC al PCR), colonel Valeriu Burtea (fost comandant al UM 01215- Floreşti), locotenent-colonel Ioan Cocan (fost comandant de divizion în cadrul UM 01215-Floreşti), maior Ilie Dicu (fost comandant de companie în cadrul UM 01278 Someşeni) şi Marian Bolbos (fost militar în termen la UM 01369- Someşeni).

Moga, Topliceanu, Burtea şi Cocan sunt judecaţi pentru instigare la omor deosebit de grav şi la tentativa de omor deosebit de grav, iar Dicu şi Bolbos sub acuzaţia de omor. "Personal, i-am spus lui Topliceanu să nu mai facă uz de armă", declara, la una dintre înfăţişări, Ioachim Moga. Următorul termen de judecată va fi în luna octombrie.


Clujenii nu l-au uitat pe Moga

CLUJEANUL i-a întrebat luni, 13 august, pe câţiva trecători cum şi-l amintesc pe fostul prim-secretar Ioachim Moga şi ce mai ştiu de soarta acestuia.

* Andrei Rus (43 de ani, vânzător): "Mi-l amintesc, sigur. Era primul secretar de partid. N-am avut tangenţă. Am auzit de el că era om bun. Nu mai ştiu ce i s-a întâmplat".

* Tatiana Moca (43 de ani, pictor ceramică-sticlă): "Ştiu numele, dar nu-mi amintesc persoana. Am fost membru de partid, dar pe mine nu mă interesa politica".

* Augustin Moldovan (51 de ani, conducător auto): "Da, mi-l amintesc. Eu chiar am avut o problemă. El era într-o coloană, eu m-am grăbit şi era să-mi suspende permisul, dar am scăpat pentru că era în convoi şi m-o iertat".

* Elisabeta Marton (70 de ani, pensionară): "Da, mi-l amintesc. Unii spuneau că era om bun, alţii că era rău. Nu am mai auzit deloc de el după Revoluţie".


A făcut liceul în timp ce era prim-secretar!

  • IOACHIM MOGA s-a născut în 1926, în cătunul Dealu Mic, în zona lacului Cinciş;
  • până la 20 de ani a practicat meseria de zidar, la Combinatul Siderurgic din Hunedoara;
  • în 1950 a făcut şcoala de partid şi s-a întors în combinat cu funcţii în organizaţia PCR şi la serviciul cadre;
  • În timp, a mai fost secretar de partid pe raionul Haţeg, apoi a lucrat la "cadre" la Mina Ghelari şi în alte funcţii de acelaşi rang, ulterior fiind numit secretar II la raionul Hunedoara;
  • în 1968, când s-au înfiinţat judeţele, a fost învestit cu funcţia de prim-secretar al Comitetului Judeţean al PCR Hunedoara;
  • a făcut liceul la Bucureşti, când era deja prim-secretar, şi, din aceeaşi poziţie, a absolvit Facultatea de Istorie şi Filozofie de la Cluj;
  • în 1977 a fost mutat la Bucureşti ca preşedinte al Central COOP, centrala cooperaţiei meşteşugăreşti;
  • din 1983 până în decembrie 1989, a fost prim-secretar al Comitetului Judeţean al PCR Cluj, îndeplinind şi funcţia, de stat, de preşedinte al Consiliului Popular Judeţean;
  • în 1990, s-a pensionat, în condiţiile în care soţia sa nu are nici un venit.
 

 

Versiune mobil | completa