Cele 10 Stigmate ale Valorii în Mediul Academic Românesc. Scrisoare către Diaspora Ştiinţifică Românească

Cele 10 Stigmate ale Valorii în Mediul Academic Românesc. Scrisoare către Diaspora Ştiinţifică Românească

Profesorul clujean Daniel David, doctor în psihologie, a trimis pe adresa redacţiei clujeanul.ro o scrisoare adresată cercetătorilor români din străinătate. Intitulată Cele 10 Stigmate ale Valorii în Mediul Academic Românesc, scrisoarea vine în contextul în care există acum în ţară o mişcare care îşi propune să stimuleze întoarcerea în România a diasporei ştiinţifice.

"Este important ca voi, “diasporiştii”, să înţelegeţi mecanismele reale, adesea ascunse, ale unei bune părţi din mediul academic şi de cercetare din România, care domină încă unele sectoare ale sistemului şi care îţi pot fragmenta viaţa zi de zi, distrugându-ţi entuziasmul şi potenţialul. Le prezint în continuare, aşa cum le-am trăit eu şi alţi colegi care s-au întors din străinătate, astfel încât decizia voastră de a vă întoarce în ţară să fie bine informată. Poate vor părea dure dar vă asigur că, fără a fi generale, sunt adevărate în mult prea multe zone din România, şi prin urmare trebuie spuse direct căci adevărul ne face liberi!", se arată în motivaţia scrisorii. Clujeanul.ro a decis să publice integral această scrisoare, considerând-o începutul unei dezbateri legate de situaţia cercetării în România, despre modul în care ea este sprijinită sau nu, precum şi despre problemele de infrastructură şi de mentalitate cu care se confruntă.

 

Mai jos puteţi citi Cele 10 Stigmate ale Valorii în Mediul Academic Românesc,iar aici motivarea integrală a acestei scrisori. (redacţia clujeanul.ro)

 


Vă prezint în continuare cum mediocritatea din spaţiul de educaţie şi cercetare românesc încearcă să transforme pervers valoarea în stigmate.

 

Cele 10 Stigmate ale Valorii în Mediul Academic Românesc


1. Dacă vei crede că faptul de a putea prezenta în cadrul unui curs şi rezultate de cercetare proprii, publicate în reviste de prestigiu, este un semn de valoare care te poate duce la „tenure”, te înşeli. În România asta se cheamă Narcisism.


2. Dacă vei dori să-ţi pui pe peretele biroului diploma de doctor şi cea de pregătire profesională, aşa cum le ai acum în biroul din SUA (sau altă ţară avansată în cercetare şi educaţie), mai gândeşte-te! În România asta se cheamă Ego-dilatat.


3. Dacă îţi vei afişa publicaţiile majore apărute în reviste internaţionale (şi pe cele ale grupului tău), aşa cum faci acum în locurile special amenajate pe holurile universităţilor americane, s-ar putea să te coste. Aici asta înseamnă Ego-expandat.


4. Dacă nu mai eşti dispus să tolerezi dictatura, impostura, obrăznicia, mitocănia şi neregulile şi te vei ridica impotriva lor, discutând deschis despre ele şi cerând onest şi în cadru legal schimbare, s-ar putea să-ţi pară rău. Aici asta se numeşte Moral insanity (cu frustrarea şi agresivitatea asociate).


5. Dacă vei dori sincer să propui o dezvoltare instituţională în acord cu setul de bune practici şi standarde internaţionale (ex. reguli şi regulamente clare şi explicite) şi/sau dacă vei dori să-ţi dezvolţi independent propriul program pe baze serioase şi cu resurse proprii s-ar putea să ai de suferit. Aici asta se numeşte Delir instituţional.


6. Dacă vei refuza să înjuri sistematic universitatea/institutul în care lucrezi, aşa cum ai învăţat la universităţile şi institutele unde eşti acum, nu e bine. Aici asta se cheamă că eşti Vândut conducerii.


7. Dacă vei dori să promovezi tradiţia instituţiei tale (grupului tău) printr-o siglă, un imn, un drapel etc., aşa cum este obiceiul în marile universităţi ale lumii (ex. mobilizatorul „Lumină şi Adevăr” al Universităţii Yale), mai gândeşte-te! Aici asta se cheamă că eşti Obsedat.


8. Dacă nu îi vei urî pe duşmanii prietenilor tăi, pe care adesea nici nu-i cunoşti şi/sau care ţie nu ţi-au făcut nimic, nu dai dovadă de responsabilitate. Aici asta se numeşte Duplicitate.


9. Dacă îţi vei corecta comportamentul în funcţie de noi informaţii, nu înseamnă că dai dovadă de seriozitate şi inteligenţă. Aici asta se numeşte Oportunism.


10. Dacă nu vei intra în războiul dintre „baronii universitari” şi noii „arivişti universitari”, nu vei demonstra că eşti un expert care îşi vede de treaba lui (cercetare, educaţie). Aici asta înseamnă că ai propriile jocuri, adică eşti Complotist.


Notă: Dacă valoarea este adesea stigmatizată prin aceste atribute, nu înseamnă că aceste atribute descriu şi/sau semnifică mereu valoarea!


Acestea fiind spuse, nu te descuraja! Dacă decizi să te reîntorci în România şi reuşeşti să rezişti şi să-ţi promovezi valorile la care ţii şi pe care le-ai învăţat în medii universitare şi de cercetare sănătoase, pe termen mediu şi lung vei câştiga. Există deja în ţară o masă (aproape critică) pentru schimbare, iar venirea ta ar putea declanşa schimbarea definitivă. Ştim că oriunde apare valoarea apar şi criticile, adesea nejustificate! Este un blestem pe care trebuie să-l ducă cei care ies din normă ca cei care au rămas în normă să poată să-şi tolereze condiţia prin "refraiming-uri" ca cele descrise mai sus, la limita bunului simţ şi normalităţii. În timp rămâne însă valoarea! Nu uita însă că, pe termen scurt, va trebui să porţi stigmatele valorii pe care o vei aduce cu tine!

Consolarea vine din convingerea că nu îţi trădezi valorile – chiar dacă unii le reinterpretează aşa cum am descris mai sus – şi, poate, din versurile lui Kipling „...De poţi să nu-ţi pierzi capul când toţi în jurul tău şi l-au pierdut pe-al lor găsindu-ţi ţie vină/ De poţi atunci când toţi te cred nedem şi rău să nu-ţi pierzi nicio clipă încrederea în tine/ De poţi s-aştepţi oricât fără să-ţi pierzi răbdarea/ De rabzi să fii minţit fără ca tu să minţi/ Sau când hulit de oameni tu nu cu răzbunarea să vrei a le răspunde, dar nici cu rugăminţi...Vei fi un OM!...”.

 

P.S. Să ştii că acum problema mare în România nu mai sunt „baronii universitari”. Problema mare sunt noii „arivişti universitari” şi camarila lor – adesea simple stele locale („stele de iarmaroc”, sic!) cu notorietate bună dar fără valoare profesională - care vin cu un discurs democratic şi seducător, dar care nu doresc decât să ocupe poziţiile vechilor baroni, pentru a se comporta apoi exact ca ei, dacă nu mai rău (un baron are măcar eleganţă când te scuipă sau înjură, evident fără ca asta să-l scuze, sic!).

Notă:
Daniel David este profesor universitar, şeful Catedrei de Psihologie Clinică şi Psihoterapie şi preşedintele Consiliului Cercetării Ştiinţifice al Universităţii "Babeş-Bolyai".

 

 

 

 

Versiune mobil | completa