Priorităţile candidatului Emil Boc

Acum câţiva ani, Emil Boc exista în starea de agregare numită "sfârlează". Era un profesor clujean de drept constituţional pe care nu-l puteai prinde locului, iar pe holurile facultăţii se ştiau două lucruri: că "o să ajungă undeva" (la viteza respectivă, era inevitabil) şi că, iertat să-mi fie, "are un motor în fund".

Dar profesorul Emil Boc umplea cel mai mare amfiteatru din clădire, iar la uşă era coadă. Era singurul la care venea tot anul: câte doi studenţi pe un scaun, culoarul dintre bănci plin, oameni care stăteau pe jos şi luau notiţe pe genunchi. Pretenţios, dar cu discurs inspirat, transmitea nu doar materia, ci şi pasiunea lui pentru ea.

Ziariştii colaborau cu plăcere cu el pentru că răspundea fără fasoane la telefon şi avea întotdeauna o părere informată, cu argumente din specialitatea lui: Constituţia României.

De atunci, Emil Boc "a ajuns undeva". Din discursul lui au dispărut părerile de specialist şi au apărut replicile gen "da, şefu'". Atunci când Băsescu azvârle câte-o negândită peste gardul Cotrocenilor, lui Boc îi revine sarcina neplăcută să potrivească legea fundamentală cu mâna, până ajunge să acopere părerea prezidenţială.

Deşi politica e un joc al nuanţelor, acestea lipsesc din poziţiile lui Emil Boc. Atunci când vorbeşte despre Cotroceni, în părerile lui Boc se citeşte doar acordul deplin şi nimic în plus. Fără nicio completare, vreo nuanţare sau o oarecare doză de dezacord. Iar presa a învăţat rapid jocul, aşa că după fiecare rostire a lui Băsescu, e sunat Bocul ca să aprobe.

Profesorul Emil Boc a devenit un ucenic al omului cunoscut pentru capacitatea de a-şi îndepărta aliaţii şi, prin asta, şef al unui partid cu care nimeni nu ar mai vrea să se asocieze.

La Cluj, nu va avea probleme în a obţine un al doilea mandat de primar, dar nici nu a reuşit să dea impresia că şi-l doreşte cu adevărat. Se prefigurează o pseudo-cursă al cărei verdict se va da abia după alegerile "mari", în care vom vedea dacă nu cumva le vom relua pe cele locale.

Dacă (sau când) va câştiga, priorităţile lui Emil Boc în viitorul mandat de primar nu ar trebui să fie nici aquaparkul, nici locuinţele şi nici măcar inventarea de noi locuri de parcare. Ci mai degrabă să le arate clujenilor că au un primar căruia îi place ceea ce face şi care nu se visează într-un alt palat, fie el Victoria sau Cotroceni, unde oricum, o vreme, mai sună ocupat.