Directorul Interservisan, acuzat de ucidere din culpă

Directorul Interservisan, acuzat de ucidere din culpă

Directorul general al Centrului universitar privat Interservisan Cluj-Napoca, profesorul universitar doctor Teofil Pop, se află în centrul unui imens scandal profesional: el este acuzat de malpraxis de rudele unor clujeni care au murit în urma unor operaţii de polipi.

Împotriva lui Teofil Pop au fost depuse două plângeri penale de ucidere din culpă, care au fost cercetate de către poliţiştii clujeni din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale (SIC).

Cercetarea celor două cazuri a fost finalizată de către poliţişti, însă ancheta nu poate fi continuată de procurori, întrucât de la dosar lipsesc rezultatele expertizei Institutului de Medicină Legală (IML) Cluj, prin care se stabileşte dacă pacienţii dr. Teofil Pop au murit sau nu ca urmare a operaţiilor făcute de acesta. Deşi solicitarea a fost făcută de Poliţia Cluj încă din 23 mai 2007, rezultatele întârzie să apară.

În afara celor două cazuri, de puţin timp a apărut un al treilea, cel al unei femei din satul Huta, comuna Chiueşti. Cel de-al treilea caz se află acum în faza de cercetare, la Poliţia Cluj.

Doctorul Teofil Pop se consideră nevinovat şi afirmă că acuzaţiile la adresa sa nu sunt decât rodul unei "femei bolnave" (fiica uneia din victime - n.r.), care vrea să-l stoarcă de bani. Fără să se transforme în instanţă de judecată, pentru a se pronunţa asupra vinovăţiei medicului, CLUJEANUL prezintă povestea celor trei cazuri operate de cunoscutul ORL-ist.

Cazul Constantin Costea

Constantin CosteaCel mai recent caz s-a petrecut în urmă cu aproape un an. Constantin Costea (foto, medalion), din satul Vişag, comuna Săcuieu, s-a prezentat la Clinica Interservisan în 7 februarie 2007. Operaţia a avut loc câteva zile mai târziu. Conform fiicei pacientului, Marilena Costea, intervenţia a durat şapte minute. "A doua zi după operaţie, tatăl meu a început să aibă dureri îngrozitoare de cap. I-am spus asta medicului, iar el i-a dat algocalmin", îşi aminteşte Marilena Costea.
Clujeanca spune că, deşi se simţea rău, tatăl ei a fost externat la trei zile după operaţie. Ulterior, bărbatul a intrat în comă şi a fost transportat la Clinica Medicală lll. “Medicii au bănuit că ar fi vorba de un accident cerebral. Tomograful a arătat însă că sinusurile frontale erau sparte. L-au trimis de urgenţă la Clinica de Neurochirurgie pentru a fi reoperat", susţine Marilena Costea.

"A plecat în concediu"

Femeia afirmă că, în dimineaţa zilei de 12 februarie, l-ar fi sunat pe prof. dr. Teofil Pop, pentru a-i spune în ce stare se află tatăl său şi pentru a-l ruga să participe la noua intervenţie chirurgicală. "N-a dorit să participe, am înţeles că şi-ar fi luat concediu şi ar fi plecat în India", declară Marilena Costea. Clujeanca mai spune că la cea de-a doua intervenţie au participat neurochirugul Tiberiu Maier şi prof. dr. Silviu Albu. "Din ce mi s-a spus, s-a încercat plombarea unei găuri care permitea ca aerul să intre în cutia craniană a tatălui meu. Şi-a revenit după operaţie două-trei zile, însă a intrat din nou în comă şi a stat în această stare trei săptămâni. Medicii mi-au spus că tatăl meu a făcut o meningo-encefalită", afirmă Marilena Costea.
Constantin Costea a murit în 5 martie 2007, la ora 23:45, ca urmare a unei meningite, care ar fi fost provocată de absorbţia aerului în cutia craniană.

Gligor EpereşiAl doilea caz: Gligor Epereşi

Cel de-al doilea caz în care prof. univ. dr. Teofil Pop este cercetat este cel al lui Gligor Epereşi (foto, medalion), din Turda, care suferea de o rinită alergică. În 26 ianuarie 2000, Gligor Epereşi, însoţit de soţia sa, s-a prezentat la clinica Interservisan din Cluj, pentru a fi operat de polipi.

Tânărul avea 28 de ani şi era tatăl a doi copii, de 7, respectiv 5 ani. După analize şi radiografii, Gligor Epereşi a fost pregătit pentru operaţie.

"L-a operat şi l-a trimis la salon, însă imediat după intervenţie, Gligor mi-a spus că-l strânge gâtul şi că nu mai are aer. Că se sufocă. O asistentă i-a făcut o injecţie cu Miofilin. I-a fost mai rău. Eram panicată, nu ştiam ce să fac. Îmi spunea încet "Am să mor, Mihaela". L-am chemat pe doctor, însă el n-a venit, a trimis asistenta care i-a făcut un hidrocortizon. Nu-şi revenea nicicum. L-au dus din nou în sala de operaţie. Când l-a văzut cum arată, asistenta a chemat Salvarea, însă doctorul Teofil Pop i-a reproşat acest lucru şi i-a cerut s-o trimită înapoi, fiindcă e doar "o criză de astm". Asistenta s-a conformat", a reconstituit Mihaela Epereşi cumplitele momente prin care au trecut atunci.

"A murit, dar nu-ţi fă griji, îţi dăm banii înapoi"

Deşi de la acest dramatic episod au trecut opt ani, incidentul a rămas adânc întipărit în memoria turdencei. Folosindu-se şi de actele medicale de atunci, Mihaela Epereşi a rememorat ultimele clipe ale fostului ei soţ.

"În sala de operaţii nici măcar n-aveau un tub cu oxigen. I-au dat adrenalină, însă Gligor nu şi-a revenit. Atunci doctorul Teofil Pop i-a cerut asistentei să cheme Salvarea de la Pompieri, că Ambulanţa nu mai venea, deoarece fusese întoarsă o dată din drum. A venit o echipă de paramedici, care i-au făcut resuscitare şi electroşocuri lui Gligor. Eu eram lângă el, însă priveam ca interzisă", îşi aminteşte femeia.

La un moment dat, paramedicii şi-au încetat intervenţiile. Mihaela Epereşi s-a uitat la medici, şocată, apoi la soţul ei. "Am întrebat: "A murit?". Doctorul Teofil Pop a venit lângă mine şi mi-a spus: "Da, a murit. Dar nu-ţi fă griji, că-ţi vom da banii înapoi!". Eram atât de şocată, încât n-am realizat ce mi-a spus!”, povesteşte Mihaela.

La două zile după decesul soţului ei, clujeanca a fost să ridice actul de deces. În mod ciudat, pe certificat scria că decesul lui Gligor Epereşi a fost cauzat de o "insuficienţă cardiacă", însă nu şi cauza care a provocat-o. Rămasă singură, cu doi copii mici, Mihaela Epereşi n-a dorit să-l acţioneze în judecată pe dr. Teofil Pop. S-a gândit că şansele ei de câştig sunt minime. Cazul fostului ei soţ, Gligor Epereşi, a fost conexat cu cel al lui Constantin Costea.

Dochia GeorgiuCazul Dochia Georgiu

Dacă în cele două cazuri, pacienţii operaţi de doctorul Teofil Pop au murit în urma unor operaţii de polipi, în cel de-al treilea, o femeie de 42 de ani, Dochia Georgiu (foto, medalion), din Huta, Chiuieşti, a murit ca urmare a unei intervenţii chirurgicale la gât. Maria Tecar, fiica Dochiei Georgiu, spune că mama sa avea de mulţi ani probleme la gât şi că, din cauza asta, nu putea înghiţi bine.

Dochia Georgiu şi fiica sa au ajuns la clinica Interservisan, chiar la directorul centrului, prof. dr. Teofil Pop.

"După analize, în 4 martie 2005 a propus-o pentru operaţie. Îmi amintesc şi-acum; când a intrat în sala de operaţie, mama s-a uitat la mine şi mi-a spus, şoptit: "Maria, aşa mi-i de frică!" Eu am încurajat-o şi i-am spus că nu are de ce, că va fi bine. A fost ultima oară când am văzut-o în viaţă", rememorează, cu ochii-ngropaţi în lacrimi, Maria Tecar.

"Am ciupit-o puţin în gât"

Tânăra femeie, care atunci era gravidă în luna a treia, îşi aminteşte că uşile care o despărţeau de mama sa erau deschise şi că auzea tot ce se întâmplă în sala de operaţie. "Trebuia să ia o probă din gât pentru biopsie. La un moment dat, am auzit-o pe mama cum a oftat prelung, de trei ori. Apoi l-am auzit pe doctor cum striga la asistente: "Oxigen! Daţi-i oxigen!", după care a sunat pe cineva şi i-a spus să vină că are un caz şi nu ştie ce se întâmplă", povesteşte Maria Tecar.

Tânăra îşi aminteşte că a fost condusă la parter de una din asistente şi că, mai apoi, a venit dr. Teofil Pop la ea: "L-am întrebat ce e cu mama. Mi-a spus că a făcut un stop cardiac, că acum e sub aparate, dar că trăieşte", îşi aminteşte femeia.

Maria Tecar a aflat adevărul la scurt timp, după ce a fost chemată în cabinetul doctorului. "L-am întrebat ce e cu mama? Mi-a spus: "Am ciupit-o puţin în gât şi m-a împroşcat cu sânge. Îmi pare rău, a decedat!". Am apucat să-i spun: "Omule, mi-ai omorât mama şi-ai lăsat patru copii minori fără ea! Ce-i spun tatei?" Mi-a spus: Nu-ţi fă griji, o să te ajut eu!". Iar ajutorul, potrivit acesteia, a constat în tot ceea ce a însemnat cheltuieli de înmormântare a Dochiei Georgiu.

Dr. Teofil Pop a refuzat întâlnirea

Date fiind acuzaţiile extrem de grave la adresa directorului general al Centrului medical universitar Interservisan, CLUJEANUL a încercat, vineri, 11 ianuarie, prin telefon, să-şi programeze o discuţie faţă-n faţă cu prof. univ. dr. Teofil Pop.

Acesta însă a refuzat categoric. "Am efectuat până acum peste 75.000 de operaţii şi poate au fost unul sau două insuccese. Am fost să dau declaraţii la Poliţie şi la Colegiul Medicilor, ceea ce nu mi s-a mai întâmplat până acum! Dacă era ceva anormal, eram altundeva acum! Nu mai vreau să întreţin acest scandal pornit din cauza unei femei bolnave! Această Marilena Costea duce peste tot o campanie împotriva mea. E bolnavă mintal, iar când o să înceteze acest scandal, o voi da eu în judecată!", a spus profesorul Teofil Pop.

Motivând că are operaţii de făcut şi de predat cursuri studenţilor, doctorul Teofil Pop şi-a închis nervos telefonul mobil, refuzând orice altă propunere de întâlnire cu reporterii CLUJEANULUI.

Buturuga mică, Marilena Costea


Marilena Costea, fiica lui Constantin Costea, a fost cea care a depus prima plângere împotriva prof. univ. dr. Teofil Pop, acuzându-l de ucidere din culpă. Plângerea a fost înregistrată la Poliţia Cluj în 23 martie 2007, care în două luni i-a audiat pe cei implicaţi în acest caz, adică pe dr. Teofil Pop, precum şi pe dr. Tiberiu Maier şi dr. Silviu Albu.

În 23 mai 2007, IPJ Cluj a trimis o solicitare către IML Cluj, prin care cerea să se stabilească dacă clujeanul Constantin Costea a murit sau nu din cauza operaţiei de polipi. Fără rezultatul acestei expertize, ancheta nu poate fi finalizată. Deşi au trecut aproape 8 luni, răspunsul de la IML n-a sosit încă. Între timp, la dosarul prof. univ. dr. Teofil Pop a fost conexată şi cauza turdeanului Gligor Epereşi, mort, la fel, în urma unei operaţii de polipi.

Colegiul Medicilor a tergiversat cazul

Cazul prof. univ. dr. Teofil Pop a fost trimis şi Colegiului Medicilor din România (CMR), filiala Cluj, pentru a se stabili dacă a fost sau nu un caz de malpraxis, însă a trenat luni bune la Comisia de disciplină a colegiului, o entitate care este compusă de cinci medici clujeni.

Recent, preşedintele CMR Cluj, profesorul Mircea Bârsan, a declarat că a fost nevoit să ceară unui specialist ORL independent din Bucureşti, prof. univ. dr. Dorin Sarafoleanu, să efectueze expertiza în acest caz.

Profesorul Bârsan şi-a motivat cererea prin faptul că, la Cluj, Comisia de disciplină a tergiversat emiterea unui verdict şi a dorit un punct de vedere independent. CLUJEANUL a încercat să-l contacteze telefonic, în cursul zilei de vineri, pe prof. Dorin Sarafoleanu, însă acesta a avut tot timpul telefonul închis.

Răspunsul IML Cluj

CLUJEANUL a încercat să afle care este rezultatul expertizei solicitate de Poliţia Cluj Institutului de Medicină Legală, iar pentru asta l-a contactat telefonic, vineri, pe directorul instituţiei, dr. Marius Vartic. Acesta a spus că este în concediu şi că, din memorie, nu-şi aminteşte din ce motiv n-a fost dat până acum un răspuns. Vartic a promis că, în cursul acestei săptămâni, va încerca să rezolve această problemă.



"Doctorul Pop mi-a oferit bani după ce l-am înmormântat pe tata, 5.000 de lei, să-mi văd de treabă. Dar nu-mi trebuie niciun ban de la el. Tata a venit 15 kilometri pe jos la clinică, iar în afară de problema de la nas, era perfect sănătos. Vreau să plătească pentru că tata a murit din cauza lui"
Marilena Costea, fiica lui Constantin Costea, care a murit în urma unei operaţii de polipi

"Nu vreau niciun ban de la el, nu vreau nici să-l închidă, că oricum rău-i făcut deja, iar pe fostul meu soţ nu-l mai pot aduce la viaţă. Vreau doar ca acest să nu mai profeseze"
Mihaela Epereşi, fosta soţie a lui Gligor Epereşi, mort în urma unei operaţii de polipi



Replica directorului INTERSERVISAN

Teofil Pop a trimis miercuri, la redacţie, prin intermediul avocatului său, un comunicat prin care îşi exprimă poziţia faţă de articolul "Medicul ucigaş?", apărut în ediţia din această săptămână a CLUJEANULUI.

Menţionăm că, înainte de apariţia articolului, mai precis vineri, 11 ianuarie 2008, reporterii CLUJEANULUI l-au contactat prin telefon pe prof. univ. dr. Teofil Pop, căruia i-au spus despre ce este vorba şi l-au rugat să se întâlnească cu ei.

Motivând că este foarte ocupat cu intervenţiile pe care le are la clinică şi cu orele de curs pentru studenţi, dr. Teofil Pop a refuzat întâlnirea. CLUJEANUL a consemnat acest răspuns în articol.

Ulterior apariţiei materialului, dr. Teofil Pop a contactat redacţia pentru a oferi explicaţiile sale privind cele trei cazuri, iar miercuri a trimis respectivul comunicat prin consilierul său juridic. Prezentăm cele mai importante paragrafe din acest comunicat, aşa cum a fost el redactat.

"Subsemnatul prof. univ. dr. Pop Teofil, medic primar de chirurgie cervico-facială şi ORL, vă informez că bolnavul Costea Constantin, în vârstă de 68 de ani, din satul Vişag, a fost examinat clinic şi paraclinic, stabilindu-se următorul diagnostic: rino-sinusită-cronică-alergică-polipoasă-recidivantă şi suprainfectată, astm bronşic cu crize nocturne frecvente, hipertensiune arterială esenţială şi cardiopatie ischemică. Cu avizul bolnavului, s-a efectuat operaţia de polipectomie nazală în 8 februarie 2007 (joi dimineaţa), în condiţii relativ normale. Operaţia a fost efectuată în anestezie locală şi postoperator bolnavul a fost tamponat nazal cu meşe de tifon.

În zilele următoare, s-au efectuat detamponări nazale succesive şi se constată o respiraţie nazală bună. În cursul nopţii, bolnavul a prezentat crize de astm bronşic care au fost tratate cu corticosteroizi, antihistaminice, antibiotice şi miofilin. Evoluţia rinologică a fost bună. În aceste condiţii, în ziua a patra postoperator, duminică pe la orele prânzului, se face externarea la cererea bolnavului, urmând ca acesta să locuiască câteva zile la una din fiicele dânsului, domiciliată în Cluj-Napoca.

Menţionez că bolnavul avea obiceiul prost de a-şi racla secreţiile nazale şi a le expectora şi suflarea brutală a nasului.

La externare, bolnavul a fost sfătuit să aplice local soluţii nazale dezinfectante şi sprayuri nazale şi mai ales să nu-şi sufle nasul cu brutalitate sau cum era obişnuit (prin raclajul secreţiilor şi expectorare).

În urma unei suflări a nasului, în cursul dimineţii din a cincea zi, bolnavul prezintă cefalee intensă şi stare de lipotimie. A fost internat de urgenţă la clinica de neurochirurgie şi se stabileşte existenţa unei pungi de aer de dimensiuni mici în endocraniu (zona frontală), produsă prin suflarea brutală a aerului şi apariţia unei osteite cu microfisuri la nivelul etmoidului. Tratamentul efectuat în această clinică determină o ameliorare a bolnavului. Decesul a intervenit la aproximativ o lună de la data operaţiei produsă de o hemoragie cerebrală şi complicaţiile astmului bronşic care nu au legătură cu polipectomia.

Cazul al doilea care se referă la bolnava Georgiu Dochia, diagnosticat în 2005, luna martie, cu diagnosticul neoplasm (cancer) hipofaringian şi esofagian cu adenopatie metastatică laterocervicală dreapta. A fost supusă examinării endoscopice, hipofaringoesofangian şi biopsiei. Menţionez că legea ne obligă să confirmăm fiecare caz clinic de cancer prin examen histopatologic. În cursul manevrei endoscopice şi momentul efectuării biopsiei, bolnava a prezentat un spasm glotic (blocajul corzilor vocale pe linia mediană). În aceste condiţii s-a efectuat traheotomia de urgenţă cu aspiraţia secreţiilor traheo-bronşice. Spasmul glotic se poate produce în aria manevrei endoscopică, larinngiană sau esofagiană. Examinarea medico-legală dovedeşte existenţa cancerului menţionat mai sus.

Cazul al treilea Gligor Epereşi, din Turda, intrată în vizor cu 8-9 ani în clinică cu rino-sinusită-cronică-polipoasă-suprainfectată, astm bronşic cortico-dependent. Examenul în clinică, examinat clinic şi paraclinic total, pregătit post-operator. În efectuarea intervenţiei chirurgicale de polipectomie nazală şi se extirpă 15-16 polipi de dimensiuni mari. Post-operator se face tamponament nazal.

La aproximativ o oră şi jumătate de la operaţia de polipectomie, bolnavul prezintă o criză majoră de astm bronşic şi se administrează 1.000 de mg. de hemisuccinat de hidrocortizon, miofilin - 2 fiole, oxigenoterapie. Au fost consultaţi de urgenţă prof. dr. Rusu Lucian şi acad. prof. dr. Vlaicu Roman.

După aproape 30 de minute de la începerea tratamentului intensiv menţionat mai sus, bolnavul decedează în urma unei insuficienţe respiratorii grave apărute în criza de astm bronşic. Menţionez că bolnavul obişnuia să-şi administreze de mult timp cortizon şi drept rezultat nu-şi mai face efectul chiar doza maximă admisă de lege.

În concluzie, toate cazurile au avut o asistenţă medicală bună în conformitate cu limitele legislaţiei. Şi drept urmare, aşteptăm scuzele de rigoare".
 

 

Versiune mobil | completa