EXCLUSIV: Muzeu Guggenheim la Cluj!
de
Remus Florescu
|
21 aprilie 2008
Iar Clujul e pe cale să se alăture marilor oraşe în care arta e la ea acasă. Fundaţia Guggenheim, administratoarea acestor muzee, e interesată de Cluj, a dezvăluit pentru CLUJEANUL preşedintele Universităţii de Artă şi Design, Ioan Sbârciu. "Cel târziu în toamnă va veni la Cluj un reprezentant al fundaţiei pentru a analiza posibilitatea realizării unui muzeu Guggenheim. Eu zic că avem şanse bune să se facă acest muzeu aici, pentru că există un interes foarte mare pentru oraş", a precizat Sbârciu.
Motivul pentru care toţi ochii sunt aţintiţi spre Cluj este dezvoltarea economică din ultima perioadă. "Ceea s-a început odată cu aducerea marilor investitori atrage foarte tare atenţia asupra oraşului. Dezvoltarea economică, universităţile şi cultura merg mână în mână", a declarat Sbârciu. Iar un Guggenheim ar fi un semnal la fel de important ca investiţia Nokia.
Dracula ne ajută
Preşedintele UAD a mai susţinut că un alt mare atu pentru Cluj este faptul că oraşul este capitala Transilvaniei. "Iar Transilvania este cunoscută peste tot, din cauza mitului Dracula. Oriunde în America, dacă zici de Transilvania, ştie că există şi unde se află, dar dacă zici de România, te întreabă unde e. În Africa, în Asia?", a arătat artistul. El mai argumentează că centrul Clujului este de tip occidental. "Clujul e construit ca oraş de la bun început. Oraşul obligă la un anumit comportament, nu este ca Bucureştiul, de exemplu, un târg care s-a mărit treptat", a mai spus Sbârciu.
El a arătat că un alt factor important e faptul că există investitori şi clujeni care au reuşit să facă bani. Realizarea unui astfel de muzeu la Cluj ar putea deveni, conform artistului, un simbol al oraşului. "Dacă vine Guggenheim şi-l invită pe Gehry (arhitectul care a realizat muzeul Guggenheim din Bilbao – n.r., foto) sigur vom avea o clădire care devine simbol şi va fi cunoscută în întreaga lume."
Ce este Guggenheim?
Guggenheim este o fundaţie care a realizat o reţea de muzee de artă, primul la New York, iar apoi în Veneţia, Bilbao, Berlin şi Las Vegas. Expozitiile din cadrul muzeelor se schimbă frecvent. iar majoritatea pieselor de arta expuse sunt din secolul XX, picturile şi sculpturile tradiţionale fiind de multe ori în minoritate în comparaţie cu instalaţiile moderne şi obiectele de artă electronică. Din colecţia Guggenheim amintim o importantă secţie de lucrări cubiste (Pablo Picasso, Georges Braque, Fernand Léger), abstracte din curetul european (Piet Mondrian, Vasily Kandinsky, Robert Delaunay, Jean Arp, Kazimir Malevich), suprareale (Joan Miró, Ernst, Salvador Dalí, René Magritte, Yves Tanguy) şi din curentul american abstract şi expresionist (Jackson Pollock, Arshile Gorky, Mark Rothko). Clădirile care găzduiesc colecţiile Guggenheim sunt opere de artă autonome şi au devenit simboluri ale oraşelor unde sunt realizate.
Mecena secolului XX
Istoria Muzeului Guggenheim începe în 1929, când bogatul industriaş Solomon Guggenheim a început să-şi formeze o mare colecţie de tablouri care aparţineau unor artişti moderni, cum ar fi Vasily Kandinsky, Paul Klee şi Marc Chagall. În 1930, colecţia lui Guggenheim a fost instalată în apartamentul său din Hotelul Plaza din New York, iar mici expoziţii cu lucrările nou achiziţionate au fost organizate regulat pentru public. În 1937, s-a înfiinţat Asociaţia "Solomon R. Guggenheim" pentru promovarea, încurajarea şi educarea în artă şi iluminarea publicului, care a fost abilitată să înfiinţeze mai multe muzee. După un an, nepoata de 40 de ani a lui Guggenheim, Peggy, deschide "Guggenheim Jeune", o galerie comercială de de artă la Londra unde au expus artişti de avantgardă cum ar fi Jean Cocteau, Kandinsky şi Yves Tanguy. De acolo până la deschiderea unui muzeu permanent a fost un singur pas.
Reţeaua Guggenheim
Muzeul Solomon R. Guggenheim, unul dintre cele mai cunoscute din lume, s-a deschis pe 21 octombrie 1959, clădirea modernistă fiind proiectată de celebrul arhitect Frank Lloyd Wright. În 1949, nepoata lui Guggenheim, Peggy, a achiziţionat palatul "Venier dei Leoni" din Veneţia, unde şi-a expus colecţia proprie. În 1963, fundaţia R. Guggenheim a primit o mare parte din colecţia lui Justin K. Thannhauser, inclusiv 34 de lucrări de Picasso. Peggy a murit în 1979 şi astfel fundaţia a intrat şi în posesia palatului din veneţia.
În 1991-1992, Fundaţia a semnat un acord cu administraţia bască, pentru crearea Muzeului Guggenheim din Bilbao. Administraţia s-a angajat să finanţeze cu 100 de milioane de dolari contrucţia muzeului şi face anual donaţii pentru îmbogăţirea colecţiilor, în timp ce fundaţia avea în grijă administrarea muzeului. În 1997, s-a deschis "The Deutsche Guggenheim" la Berlin. Din 1998, Guggenheim a început şi extinderea în spaţiul virtual, pe Internet, prin înfiinţarea Muzeului Virtual. În 2001, Fundaţia Solomon R. Guggenheim şi Muzeul de Stat Hermitage Museum au deschis în colaborare Muzeul Guggenheim Hermitage din Las Vegas.
Ce spun politicienii
"Vom vedea la momentul respectiv care va fi poziţia partidului. Până atunci, nu vreau să mă pronunţ. Decizia partidului va fi şi decizia mea. Nu intru în detalii despre necesitatea de realizare a unor muzee la Cluj"
Petru Călian, deputat PDL
"Noi susţinem dintotdeauna cultura şi cu siguranţă că vom susţine un astfel de proiect. Am spus întotdeauna că Clujul este mai mult decât un oraş de provincie. Consider că este o iniţiativă bună"
Remus Lăpuşan, preşedintele PSD Cluj-Napoca
"De principiu, trebuie să văd proiectul, un buget estimat şi sursele de finanţare şi apoi mă voi putea pronunţa. În principiu, sunt deschis creşterii nivelului de cultură a al clujenilor"
Mircea Puşcă, deputat PNL
"N-am auzit de acest muzeu. Nu am să declar nimic în legătură cu această problemă până nu voi şti despre ce este vorba, până nu mă voi informa. Poate este o capcană a presei"
Mate Andras, deputat UDMR
COPYRIGHT © 2003-2007 PubliMedia International SA
