Legea ţiganilor clujeni, dezvăluită de un membru al comunităţii

MOARTEA LUI PIPI. În urmă cu câţiva ani, gaborii clujeni s-a reunit la înmormântarea lui Pipi Gabor, persoană importantă în comunitate

Câţi dintre voi nu aţi zis vreodată că "ţiganii sunt certaţi cu legea"? Câţi dintre voi au generalizat cu privire la "moralitatea" acestei etnii? Şi câţi dintre voi au impresia acum că articolul ce urmează e încă o încercare ONG-istă şi patetică de a reabilita imaginea ţiganilor?

 

Ei bine, nu e. Clujeanul Gabor Lajos Lali, un gabor cu pălărie şi popular în comunitate,  a acceptat să facă, pentru CLUJEANUL, o radiografie a "dreptului ţigănesc", cu legile şi sancţiunile lui.

 

Admonestat de faţă cu martori

 

"În primul rând, noi nu avem stabor, acela e specific ţiganilor din sud", a ţinut Lali să precizeze de la început. Şi atunci ce şi cum se întâmplă când, de exemplu, un ţigan tânăr îl loveşte pe un altul? "În primul rând, bătrânii comunităţii stau şi judecă evitarea unor consecinţe mai grave, ajungerea la violenţă repetată. Apoi, tata ţiganului face în aşa fel încât cei doi tineri să se împace în faţa lui, iar fiul lui să promită că fapta nu se va repeta", explică Lali.

 

Atunci când scandalul izbucneşte între două familii de ţigani, situaţia "juridică" e mai complexă. "Să zicem că e scandal între fiul lui X şi fiul lui Y. Cei doi capi de familie nu se întâlnesc direct, ci tatăl «vinovatului» va avea un «trimis» la tatăl «victimei». Acel trimis are rolul de a-i aminti tatălui victimei toată «istoria» prieteniei celor două familii. Întâlnirea are loc de obicei în părculeţe, în niciun caz în baruri", spune gaborul.

 

"Solul" este cel care povesteşte ce mult s-au ajutat cele două familii în trecut, reaminteşte întâmplări pozitive pentru a sublinia că incidentul actual nu trebuie să strice toată această armonie. Fiul vinovat este apoi admonestat de faţă cu martori şi este obligat să dea mâna cu "victima". Dacă tânărul refuză, atunci i se spune "dă-i o palmă duşmanului tău", pentru a i se testa violenţa. Dacă el face acest lucru, părinţii lui vor fi excluşi din comunitate.

 

Conflicte cu "neţiganii"

 

În cazul în care un bodyguard sau un cămătar (la modul general, "un extern") bate un ţigan, strategia se schimbă. Mai mulţi ţigani merg la omul respectiv acasă, "cu pace". "Încercăm să rezolvăm treaba amiabil şi îi explicăm asta individului, deşi el este cel vinovat", spune Lali. El precizează că această strategie funcţionează în majoritatea cazurilor. 

 

Când însă un ţigan loveşte un "gadjo" ("neţigan") e... mai complicat. În primul rând, el este stigmatizat de comunitate. "A doua zi în piaţă, ţigăncile încep să vorbească: «Dacă ne va face şi nouă aşa ceva? Dar familiilor noastre?»", explică Lali. În câteva zile, fapta ajunge la urechile familiei, iar "agresorul" este pus "sub lupă", urmărit de întreaga comunitate pentru a nu repeta greşeala. "Asta deşi victima a fugit cât a văzut cu ochii şi nu a cerut vreo daună", precizează gaborul.

 

Mai există o situaţie des întâlnită: mai mulţi gabori stau la o masă, într-un local. Un "neţigan" intră şi se leagă de unul dintre ei. "Atunci noi tragem de «victimă» să nu se încaiere cu străinul. De ce? Pentru că a doua zi toţi vor zice că pe ăla «l-au bătut ţiganii». Ştii bine cum se exagerează", spune Lali. Eventual, "curajosul" este admonestat şi i se trage cel mult o palmă de avertizare, "ca unui copil neastâmpărat".

 

Dreptul primului venit

 

Ţiganii respectă cu sfinţenie şi alte drepturi, precum cel al primului venit sau al "etăţii". Dreptul primului venit se aplică, de exemplu, asupra nevestei sau a pământului. "Eu, dacă mă cert cu nevasta, tu nu poţi veni să o iei sau să o seduci, fiindcă eu poate mă împac cu ea şi tu trebuie să respecţi asta. Iar dacă am casă pe o stradă şi am fost printre primii aici, poate mai vreau să îi fac fiului meu casă lângă a mea, nu veni tu şi lua pământul", detaliază Lali.

 

De asemenea, bătrânii sunt foarte respectaţi. "Bătrânii nu trebuie să aibă locuri «rezervate» undeva pentru ca tu să nu te aşezi pe ele. Bătrânii înşişi sunt «rezervaţi»", subliniază Lali. Ţiganii au reguli stricte, iar sancţiunile, cele mai multe, sunt de ordin moral, "de onoare". Există posibilitatea iertării, însă repetarea faptelor negative atrage după sine stigmatizarea şi excluderea din comunitate. Iar ţiganii spun că acest lucru este o pedeapsă mai mare decat oricare alta.

 


 

Sex între tată şi fiică

 

Incestul este, de asemenea, sancţionat pe calea "onoarei".  "Dacă se află că un părinte şi-a batjocorit fata sau nora, el este aspru judecat de comunitate şi este sancţionat verbal şi public. Dacă fata a fost de acord... ea nu va mai fi luată decât de un băiat «exclus», ca ea", explică Lali. 

 


 

 

"Dreptul ţigănesc este făcut pentru educare, este făcut în beneficiul individului nu împotriva lui"  -  Gabor Lajos Lali

 

 

Versiune mobil | completa