Piaţa Unirii - de la Funar la Planwerk

Din 1994, gropile din Piaţa Unirii au devenit motiv de dispută între clujeni. Adepţii fostului primar Gheorghe Funar susţineau că istoria trebuie conservată cu orice preţ, chiar dacă aceasta presupune transformarea zonei centrale într-o scenă dintr-un film de război. Pe de altă parte, maghiarii radicali susţineau că se vrea eliminarea statuii lui Matei Corvin, sub pretextul săpăturilor. Cum s-a întâmplat ca în cel mai important oraş din Transilvania zonă centrală să rămână, timp de 14 ani, o oroare urbanistică? Cert e doar că "groapa" a fost folosită de politicieni pentru propria imagine. Astăzi însă lucrurile se apropie de un final fericit: Comisia de Arheologie a dat undă verde proiectului de modernizare care prevede protejarea ultimelor ruine descoperite cu o dală de sticlă. Un proiect care pare la ani-lumină distanţă de clipa în care Primăria voia să ridice Columna lui Traian în Piaţa Unirii!


Vestigii protejate cu sticlă

Proiectul realizat de arhitecţii de la Planwerk propune acoperirea site-ului cu sticlă, dar nu la nivelul pavajului, ci ridicat la 70 de centimetri. "Această înalţare nu-i încurajează pe oameni să se urce pe sticlă, dar chiar dacă acest lucru se întâmplă, sticla va rezista", explică Tudor Pănescu, arhitect Planwerk. Pe trei laturi ale sitului vor fi realizate băncuţe, iar pe a patra vor fi panouri cu informaţii atât despre vestigiile arheologice, cât şi despre piaţă. Un element nou care apare în acest proiect este marcarea pe pavaj a detaliilor fostei locuinţe romane. Astfel, dacă Piaţa Unirii va fi pavată cu piatră cubică (andezit) cu dimensiunea de 5x5 centimetri, dispuse aleatoriu, zidurile vestigiilor vor fi "desenate", sugerate mai exact, cu ajutorul unor dale cu dimensiunea 8x8 centimetri, aranjate ordonat, după direcţia fostelor ziduri. Sub sticlă, vizitatorii vor putea vedea o parte din ceea ce s-a descoperit pâna acum, respectiv o coloană, fântâna din curtea fostei locuinţe romană şi o parte din zid, practic cele mai importante vestigii descoperite în piaţă. închiderea cu sticla a ruinelor permite, pe de o parte, valorificarea lor în piaţă, dar şi protejarea lor de intemperii ori de intervenţiile unor neavizaţi.


Ce spun specialiştii?

"Varianta aleasă este în regulă. Acoperirea cu o dală de sticlă a siturilor arheologice este o practică modernă în urbanism. Se pare că arheologii au hotărât că se vor opri cu cercetările la nivelul care este acum, lâsând pentru generaţiile viitoare sarcina de a exploata celelalte vestigii ale sitului", a declarat arhitectul Vasile Mitrea, fostul preşedinte al Ordinului Arhitecţilor din România, filiala Transilvania. şi arhitectul de la firma RAUM, Horaţiu Răcăşan, a susţinut că este o variantă reuşită. "îmi place proiectul în mare. Arată bine. Aş sugera însă că există posibilitatea ca grinzile să fie din sticlă şi nu din metal. Am văzut la Budapesta aşa. Se face o singură grindă de metal iar celelelte din sticlă. Este bine şi pentru că va creşte şi vizibilitatea", a precizat Răcăşan. "Este bine că s-a ajuns la o variantă finală. Proiectul este de cel puţin zece ani în discuţie şi există mai multe variante în timp. Astfel, se discuta despre posibilitatea de a vizita situl, despre acoperirea cu sticlă şi despre o variantă intermediară care prevedea acoperirea cu o copertină", a precizat arhitectul Romulus Zamfir.


Odiseea "gropii din Unirii"

1994 - La iniţiativa primarului din acea vreme, Gheorghe Funar, în Piaţa Unirii din Cluj-Napoca au început săpături arheologice. Acţiunea a fost contestată de minoritatea maghiară, ai cărei reprezentanţi au spus că nu se urmăreşte descoperirea Forului Roman al vechiului oraş, ci dărâmarea statuii regelui Matei Corvin.

20 mai 1999 - Ideea lui Gheorghe Funar de a realiza o replică a Columnei lui Traian în Piaţa Unirii crează conflicte cu istoricii clujeni. în cursul nopţii, angajaţii RADP Cluj au ridicat pământul rezultat în urma săpăturilor arheologice. Materialul era necesar pentru realizarea unui plan înclinat, pe care urmau să fie scoase din săpătură câteva fragmente din coloana romană. Directorul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, Ioan Piso, a declarat ca acţiunea celor de la RADP a fost determinată de decizia Muzeului de acoperire definitivă a celor două gropi, dar şi de faptul că s-a opus ridicării în piaţă a unei copii a Columnei lui Traian.

2 Iunie 2004 - Pentru a că din ce în ce mai mulţi clujeni criticau "ciuntirea" centrului cu două gropi, Funar a organizat un concurs de proiecte pentru conservarea ruinelor. Juriu de specialitate a ales proiectul lui Marius Sebastian, un designer de 48 de ani, plecat în Germania din 1980. Proiectul nu a fost niciodată materializat, întrucât licitaţia stabilită nu s-a ţinut după ce Gheorghe Funar a pierdut mandatul de primar în urma alegerilor.

Februarie 2005 - Emil Boc organizează primele dezbateri publice privitoare la viitorul Pieţei Unirii. El promite că pâna în martie se va lua o decizie în acest sens. în martie însă, Primăria decide astuparea uneia dintre gropile din piaţă şi continuarea cercetărilor arheologice în cea de-a doua.

4 octombrie 2005 - Viceprimarul Boros Janos dispune, dimineaţa, acoperirea gropii din Piaţa Unirii, în timp ce primarul Emil Boc şi viceprimarul Adrian Popa se aflau într-o delegaţie în SUA. Muncitorii de la RADP înlatură gărduleţul din jurul gropii şi anunţă arheologii să-şi strângă lucrurile pentru a putea acoperi groapa. Arheologii protestează, presa intră în scenă, se face scandal. La ora 16, viceprimarul Boros se întoarce în piaţă şi anunţă că a fost sunat din SUA de Emil Boc, care i-a cerut expres să amâne luarea unei decizii pâna la întoarcerea sa.

Decembrie 2005 - Primăria lansează concursul pentru reamenajarea zonei pieţei Unirii şi Bulevardul Eroilor, cele mai circulate zone din centrul vechi al oraşului. Situl este acoperit pentru protecţie.

Martie 2008 - Reamenajarea Bulevardului Eroilor este finalizată în proporţie de 99%, conform proiectului firmei care a câştigat licitaţia, Planwerk. în aceeaşi lună, firma de arhitectură obţine avizul Comisiei de Arheologie pentru planul de modernizare a Pieţei Unirii.


Mai multe amănunte despre proiectul Planwerk de amenajare a Pieţei Unirii citeşte aici:
 

 

Versiune mobil | completa