Secretele Autostrăzii Transilvania. Toate amănuntele despre primii 25 de kilometri. III.Structurile

20  0  0  0 

Viaduct la Vălişoara. Foto: Aida Ilie

Capitolul III. STRUCTURILE

Cele mai vizibile lucrări ale tronsonului 2B sunt viaductul de la Gilău şi podul de peste Arieş de lângă Turda, asta nu doar pentru că sunt cele mai mari, ci pentru că pot fi observate şi de pe drumul naţional.
Ele nu surprind însă decât o parte din complexitatea şi dificultatea structurilor din acest sector. După cum explică ghizii, cea mai mare problemă în această zonă a fost solul, în special din cauza faptului că nu putea fi refolosit după excavare. Aceeaşi problemă a fost semnalată şi de Bariş Ahyz şi Huseyn Atasay, care au mai lucrat pentru Bechtel în Croaţia. „Acolo, cea mai mare problemă erau podurile, pentru că autostrada trecea prin munţi, şi erau curbate. Aici e solul argilos, care nu poate fi folosit la patul drumului”, spune ei.
Din acest motiv, pe lângă excavări, în această zonă a fost nevoie de cantităţi impresionante de balast şi piatră spartă, lucru care a crescut neaşteptat cifra de afaceri a celor care extrag aceste materiale din apele Arieşului şi ale Someşului.

Pentru a putea fi omologată ca autostradă, panta maximă admisă este de 6% (porţiune pe care, oricum, viteza este redusă la 80 de kilometri la oră), iar raza minimă a unei curbe este de 270 de metri. Pentru a se conforma acestor cerinţe, traseul deluros dintre Gilău şi Turda a necesitat numeroase săpături, tăieri de dealuri, dar şi umplutură, viaducte şi poduri.
Cele mai mari viaducte sunt cele de la Gilău cu o lungime de 598 de metri înspre drumul naţional, şi 638 de metri în spatele dealului, şi podul de peste Arieş, de lângă Turda, care va avea 957 de metri. Spectaculoase sunt şi podurile de la kilometrii 29, 27 şi 26,5 (de lângă Petreşti) ori viaductul care trece peste capătul satului, la Vălişoara.

Grinzile gigant

La Vălişoara o problemă deosebită a reprezentat-o atât solul mlăştinos, cât şi faptul că, în paralel trebuie realizat un drum judeţean şi o deviere de pârâu. Astfel, excavările masive au fost dublate de aducerea a mii de camioane de balast necesar umpluturii. Cea mai mare excavaţie s-a făcut însă la Gilău, de unde au fost scoşi nu mai puţin de 1,35 milioane de metri cubi de pământ. Adică aproape 60.000 de basculante, dacă luăm în calcul cele mai mari maşini de acest tip folosite la autostradă, adică Caterpillar 740 a căror capacitate e de 22,9 metri cubi.
Probleme deosebite cu exacavaţiile s-au înregistrat şi la kilometrii 18-20, lângă Tureni, de unde s-au scos 0,88 milioane de metri cubi de piatră, cu ajutorul dinamitărilor.
O inovaţie pentru România o reprezintă folosirea la poduri şi viaducte a grinzilor de tip U. Cu o lungime de 37,1 metri şi o masă de 165 de tone, o grindă de tip U are nevoie de 9 tone de fier, 60 de metri cubi de beton şi 3,4 tone de toroane. Grinzile au fost realizate integral în campusurile de la Săvădisla şi Câmpia Turzii.

Cele mai importante structuri pe tronsonul 2B

I. zona Gilău

kilometrul 49 (kilometrul 0 al tronsonului 2B este Câmpia Turzii)
tip lucrare: excavare deal şi realizare a două viaducte
cantitate de pământ excavată: 1,35 milioane metri cubi (aproximativ 60.000 de
basculante Caterpillar)
declitivitate (înclinare) maximă: 4%
lungime (în partea dinspre Gilău): 598 metri
număr pile (în partea dinspre Gilău): 26
număr de grinzi de tip U (în partea dinspre Gilău): 120
lungime (în partea dinspre Luna): 638 metri
înăţimea maximă a unei pile: 27,22 metri

II zona Vălişoara

kilometrii 39-41
tip lucrări: umplutură, taluzare, execuţie drum judeţean în zonă mlăştinoasă; viaduct
peste capătul satului
declitivitate maximă: 3,5%
lungime: 198,5 metri
număr grinde de tip U: 48
număr pile: 8
înălţimea maximă a unei pile: 26 metri
Observaţii: lucrările în această zonă sunt printre cele mai dificile din sectorul 2B,
prevăzând, în acelaşi timp, devierea cursului unui pârâu, executarea unui drum
judeţean, a autostrăzii, taluzare; viaductul care trece peste capătul satului va fi prevăzut
cu panouri fonoabsorbante

III campus şi staţie de asfalt Săvădisla

suprafaţă campus: 29 hectare
suprafaţă staţie de asfalt: 30 hectare

Aici se fabrică asfaltul, piatră spartă şi balast pentru autostradă; deasemenea, tot aici sunt realizate grinzile de tip U. Grinzile de tip U sunt fabricate în cadrul organizărilor de şantier de lângă Săvădisla şi Turda şi reprezintă o premieră în România. Cu o lungime de 37,1 metri, fiecare grindă cântăreşte 165 tone, iar pentru producţia ei sunt necesare 9 tone fier, 60 metri cubi beton şi 3,4 tone toroane.

În campusul de la Săvădisla locuiesc 96 de persoane (personal TESA şi ingineri). Campusul are clădiri de dormitoare personale individuale, dotate cu televizor, frigider şi baie proprie, cantină şi sală de mese, sală de socializare (cu plasme şi mini-bar), sală de fitness, teren de fotbal şi spălătorie.

IV zona Petreşti

kilometrii 29, 27 şi 26,5
tip lucrări: viaducte

viaduct km 29
lungime: 197 metri
număr pile: 8
înălţimea maximă a unei pile: 18,08 metri
declivitate maximă: 2,3%
număr grinzi: 40

viaduct km. 27
lungime: 277 metri
număr pile: 12
înălţimea maximă a unei pile: 21,09 metri
declivitate maximă: 0,9%
număr grinzi: 56

viaduct km 26,5
lungime: 280 metri
număr pile: 12
înălţime maximă a unei pile: 23,08 metri
declivitate maximă: 0,9%
număr grinzi: 56

V zona Tureni

kilometrii 18-20
lucrări: excavare şi dinamitare
pământ excavat: 0,88 milioane metri cubi

VI podul peste Arieş

kilometrul 13
lungime (în partea dinspre Arieş): 957 metri
număr pile: 46
înălţimea maximă a unei pile: 25,54 metri
declivitate maximă pe pod: 4%
număr grinzi de tip U: 192
lungime (în partea dinspre Tureni): 317 metri
număr pile: 14
număr grinzi de tip U: 14