Vom avea aeroport. Ce facem cu Clujul?

1  0  0  0 

Vom avea aeroport. Ce facem cu Clujul?

Cu o investiţie totală estimată la peste 100 de milioane de euro până în 2014, aeroportul clujean poate deveni unul dintre cele mai importante noduri aeriene din Europa de Est. Efectele pozitive pentru dezvoltarea economiei în zonă sunt uşor de estimat. Nimeni nu şi-a pus însă foarte serios problema în privinţa impactului pe care acest aeroport îl va avea asupra vieţii clujenilor.

Asta pentru că unul dintre cele două culoare de zbor trece pe deasupra oraşului. Numărul avioanelor care vor survola urbea, în special cartierele Mărăşti şi Gheorghieni, se va tripla. Mai mult, pe cerul Clujului vor putea fi văzute şi, mai ales, auzite, aeronavele gigant produse de Boeing şi Airbus.

CLUJEANUL a încercat să estimeze acest impact, consultând specialişti din domeniul aeronautic, în acustică, experţi imobiliari, finanţişti, psihologi şi consilieri judeţeni. Majoritatea dintre ei s-au pronunţat în favoarea investiţiei. Există însă şi opinii conform căruia actualul amplasament este neindicat pentru o dezvoltare de asemenea anvergură.

100 de milioane de euro pentru Aeroport

Cum se va dezvolta însă aeroportul? Proiectul prevede construirea unui nou terminal de sosiri, a unui terminal de plecări, a unui terminal cargo (pentru traficul comercial) şi a unei piste de aterizare de 3.500 de metri, investiţia totală depăşind suma de 100 de milioane de euro.

Dacă primele două obiective sunt prevăzute să fie finalizate anul viitor, pista şi terminalul cargo au un termen de finalizare mai îndelungat. "Un termen realist de realizare a pistei noi este anul 2009, iar în ceea ce priveşte terminalul cargo, lucrările ar putea începe undeva peste 2-3 ani. Acestă investiţie ne-a fost cerută imperativ de compania finlandeză Nokia, care are nevoie de infrastructură pentru centrul de producţie pe care îl va realiza la Jucu", a declarat directorul aeroportului, David Ciceo

Investiţia în Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca

60 de avioane pe zi la Cluj

Care vor fi efectele acestei dezvoltări? În primul rând creşterea numărului de călători care vor tranzita aeroportul şi, implicit, creşterea numărului de avioane (şi al tonajului lor) care vor ateriza şi decola de aici. Astfel, anul trecut aeroportul a fost tranzitat de aproximativ 250.000 de pasageri, iar în acest an oficialităţile au estimat creşterea la 320.000 de clienţi. În 2009, după ce terminale de sosiri şi plecări vor fi finalizate, numărul pasagerilor va ajunge la 480.000, iar peste încă 5 ani, traficul se va ridica la un milion de călători. Concomitent cu creşterea numărului de pasageri va creşte şi numărul de avioane. Astfel, în momentul de faţă cerul municipiului este brăzdat de 20-30 de avioane pe zi.

"Din 2009, pe Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca vor ateriza zilnic 30-40 de avioane, iar din 2014, numărul acestora se va ridica la 60 de avioane pe zi", susţine David Ciceo. Dintre acestea cel puţin 2 sau 3 vor fi avioane de transport marfă. Mai mult, pe cerul Clujului îşi vor face apariţia avioanele de mare capacitate, cum ar fi Boeing 747 ori Airbus 330

Creştere economică de 25%

Oficialităţile estimează că acest proiect va duce şi la o creştere a economiei în zonă de 23-25%. "Va creşte volumul de pasageri, cel de mărfuri şi, nu în ultimul rând, se va dezvolta turismul", consideră Marius Nicoară, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj. Cu acest punct de vedere, este de acord şi Iosif Pop, preşedintele Consiliului Civic Local.

"Impactul benefic asupra economiei a acestui proiect este mai important pentru dezvoltarea municipiului decât Autostrada Transilvania. Când Clujul va fi un care leagă mai multe autostrăzi lucrurile se vor schimba însă," spune Iosif Pop.

Studiul care lipseşte

Cea mai mare problemă este însă creşterea zgomotului produs de avioane. Ce influenţă asupra populaţiei? Nu se ştie. Pentru că nici nu s-a realizat vreo analiză în acest sens. "Nu avem încă un studiu de impact, dar în vom face", recunoaşte directorul aeroportului, David Ciceo.

"În momentul de faţă lucrurile sunt în regulă. Nu există reclamaţii, nici în zona aeroportului şi nici în cartierele peste care trec avioanele. Situaţia va rămâne neschimbată dacă nu se va modifica înălţimea blocurilor", susţine Nicolae Filip, expert în acustică la Universitatea Tehnică din Cluj.

Cu "locomotiva" lângă casă

Dacă luăm însă în considerare faptul că, pe lângă creşterea traficului, se va modifica şi tipul avioanelor, expertul de la UTCN preferă să nu comenteze . Acum, cele mai mari avioane care aterizează la Cluj au o capacitate maximă de 200 de locuri, cum ar fi Boeing 737 ori Airbus 318, 320 şi 321.

Conform lui David Ciceo, peste 2-3 ani, aici vor ajunge însă şi Boeing 747, cu o capacitate de aproape 500 de locuri, ori Airbus 310 şi 330, de tip cargo, cu o capacitate de 33 de tone.
Zgomotul resimţit la sol de un Boeing 747 aflat la o înălţime de 1800 de metri este de 106 decibeli, comparabil cu cel al unui elicopter care zboră la doar 30 de metri pe deasupra capului şi mult mai mare decât cel produs de o locomotivă Diesel care trece, la o distanţă de 30 de metri, cu o viteză de 70 de kilometri pe oră (83 de decibeli).

"Trebuiau să-şi asume riscul"

David Ciceo susţine că acest lucru nu-i va afecta pe clujenii care locuiesc în zona aeroportului, mai ales pe cei din cartierele Mărăşti, Gheorghieni şi din Someşeni. "Până acum nu am avut plângeri şi noile aeronave sunt din ce în ce mai silenţioase", spune David Ciceo.

Punct de vedere cu care, preşedintele Clubului de Cicloturism Napoca, Radu Mititean, nu este însă de acord. "Avem nişte rezerve în ceea ce priveşte faptul că aeroportul este destul de aproape de Cluj. Vor fi cu siguranţă două probleme: de noxe şi de zgomot", afirmă el.

"Există situaţii în lume când aeroporturile sunt <> din oraşe. Un scandal mare a fost cu aeroportul Basel din Elveţia, care se afla în apropierea uor localităţi din Franţa şi Germania. Cele două ţări au solicitat oficialităţilor aeroportuare să dirijeze avioanele pe deasupra Elveţiei, pentru a suporta ei zgomotul produs de bolizi", explică Mititeanu.

Marius Nicoară susţine însă că aceasta este o situaţie pe care cei din zonă ar fi trebuit să o conştientizeze. "Trebuiau să îşi asume riscul dezvoltării aeroportului când şi-au făcut case acolo", consideră Nicoară.

Prea scump în altă parte?

Dincolo de zgomot, Iosif Pop aduce în discuţie şi o altă problemă, aceea că dezvoltarea aeroportului pe actualul amplasament este neinspirată nu doar pentru că se află prea aproape de oraş, ci şi din perspectiva dezvoltării pe termen lung a Clujului. "E limpede că un alt amplasament ar fi satisfăcut mai bine nevoia de dezvoltare a transportului aerian. Într-o dezvoltare firească, Cluj-Napoca va ajunge la 2 milioane de locuitori în 10-12 ani. În 15 ani vom abandona aeroportul şi ne vom trezi să facem ceea ce trebuia să face acuma, adică să găsim alt amplasament", susţine Iosif Pop.

El afirmă că că strategia de dezvoltare a aeroportului a fost făcută în manieră "pompieristică", specifică autorităţilor clujene. "Ne putem amăgi acum că avem un aeroport mare, însă cele două amplasamente ideale sunt Luna şi platoul de pe Feleac. Aşa am rămas prizonierii unui amplasament care va satisface nevoile timp de 5-6 ani".

Marius Nicoară ripostează, declarând că preţul mutării aerogării ar fi "fabulos". Iosif Pop oferă, în favoarea argumentelor sale, exemplul oraşului Chicago: "Aeroportul O'Hare din Chicago operează cu zboruri internaţionale la 60 de kilometri de oraş. Numai zborurile interne au rămas în zona citadină", spune el.

Cine are dreptate, va decide timpul. Dincolo de previziunile optimiştilor, rămâne însă un mare semn de întrebare: de ce o investiţie de o asemenea anvergură a fost demarată fără un studiu de impact asupra populaţiei şi fără o dezbatere avizată pe această temă?